field of innocence

[Lexie Stryder]

• Lexie ridica din sprancene cand auzi vocea lui Julien intrerupandu-i. Ok, asta era jenant. Nu prea ii placea sa fie vazuta ca si fetita care nu avea incredere in ea si care se intimida daca era in centrul atentiei. Nu era ea cea mai indrazneata fata, insa nu se lasase niciodata calcata in picioare si nici acum nu avea de gand. Pufni, urmandu-o pe Julieta jos de pe scena pana in dreptul lui Julien.
  
  Asculta tot ce spusese, simtindu-se tot mai enervata si zambi usor obosita cand Kurt veni langa ea si o trase mai aproape. Nu intelegea de ce Julien se comporta asa. Adica, se bagase in grupul lor de prieteni, ei il acceptasera si acum el se purta ca un misogin care nu stia diferenta dintre o femeie si o lingura.
  
  Isi incrucisa bratele la piept si il privi cu raceala. Se parea ca avea o complet alta opinie despre ce inseamna karaoke. Pentru unii oameni insemna sa canti de distractie, adica sa te prostesti, sa dansezi, sa te invarti cu prietenii. Pentru asta exista asa ceva. Insa, bneinteles, mai erau oamenii ca si Guillaume care ii vedeau pe cei care se distrau ca niste prosti, ca niste bufoni, sau circari. Pentru ca aveau curajul sa fie ei insisi, sa fie imperfecti, puri.
  
  Nu o deranjase atat faptul ca ii intrerupse, ci aceste aspecte care se desluseau clar in ochii lui. Ii zambi lui Kurt si se desprinse de langa el, pasind in fata lui Julien.
  "Felicitari," spuse ea, cu un zambet ironic. "Ai reusit sa strici distractia tuturor."