whiskey lullaby

[Ivy Thibault]

• Ivy râse. Da sigur, ca şi cum ar mai putea dormi acum. Îl sărută, făcându-l să se oprească (nici măcar Kurt nu putea să umble cu ochii închişi), apoi îşi puse mâinile în poală şi aşteptă să fie cărată în braţe până la camera lor.
  "Gata, promit că sunt cuminte până ajungem în cameră," spuse cu un rânjet malefic.
  Urcară scările (de fapt, Kurt le urcă, Ivy doar stătatea şi se uita prin jur), care erau într-o stare foarte proastă. Erau de lemn şi ţi se părea că se vor prăbuşi în orice moment. De fapt, cam tot locul ăsta era aşa, dar pe Ivy nu o deranja deloc. Hotel de cinci stele sau cort, pe ea nu o interesa cât timp erau împreună.
  Ajunseră în faţa uşii, care arăta la fel de dărăpănată şi Ivy ridică din sprâncene entuziasmată spre Kurt. Îşi scoase bagheta şi deschise uşa, gândindu-se că probabil soţul ei avea mâinile destul de ocupate şi lăsă la vedere o cameră modestă, dar destul de drăguţă, cu aşternuturi curate şi flori proaspete într-o vază de la marginea patului. Ivy scăpă de flori printr-o fluturare a baghetei, apoi, cu un alt gest trase perdelele.
  "Pune-mă jos, vreau să mă duc la baie," spuse Ivy, amuzată.