Past and Present Dangers

[Ema Snow]

In ciuda cuvintelor lui Rosalie, Ema continua sa o priveasca fix, parca nereusind sa-si gaseasca cuvintele. Gandurile ei capatara o viteza incredibila in timp ce rasucea iar si iar evenimentele la care luase parte si fusese martora la cuvintele celor doi. Raspunsul o lovi cu mai multa forta decat si-ar fi imaginat, iar nemiscarea ei se pierdu intr-un raset puternic. O bufnita caraii undeva deasupra lor.
" Rose, hai sa-ti spun sincer. Oricat de energic poate parea, Colin are nevoie de o sita pentru sentimentele lui. Se impiedica de multe ori, dar niciodata nu cade, ca sa zic asa. Probabil ca nu a indraznit sa zica ceva pana acum pentru ca... nu stiu, poate e ceva nou pentru el. Dar pun pariu ca data viitoare cand va veti vedea, va avea suficient curaj sa faca ceva."
Soimeanca zambi stramb, dar plina de afectiune. Cu o miscare meticuloasa, isi aseza mainile in poala si isi imbarliga degetele, privindu-le in timp ce vorbi.
" Asa, raspunsul la prima ta intrebare. Eu cred ca povestea asta e abia la inceput si, momentan, soarele pare sa rasara. Daca ai doar un strop mic de rabdare, sunt sigura ca vei fii, veti fi rasplatiti. Iar a doua intrebare... Ei bine, nu. Nu cred ca aveti o 'mini-mica sansa'. Cred ca e vorba de mai mult de atat."
Ema isi ridica privirea ca sa intampine ochii lui Rose si zambi delicat.