Past and Present Dangers

[Ema Snow]

Grace isi ridica privirea spre Rosalie si se desprinse incet de piciorul Emei, insa nu complet. Inca isi avea mana stanga prinsa de blugii Soimencei, iar pe fata ei de copil aparuse o incruntatura mica. Ema putea intelege. Daca ar fi fost in situatia copilei, si ea s-ar fi tinut ca un scai de versiunea mai mare.
" Pai... Nu tiu esat..." murmura Grace si se opri. Cutele de pe frunte se adancira. Fata isi drese vocea si continua, renuntand se pare la a mai vorbi ca un copil. " Ultimul lucru pe care mi-l amintesc este ca ma jucam de-a v-ati ascunselea cu Tony..."
" Varul meu" o lamuri Ema pe Rosalie.
" Ma ascunsesem dupa dulap si asteptam... Apoi nimic. M-am trezit aici"
Grace stalci ultimele cuvinte, castigand o privire piezisa din partea Emei. Dar cati ani avea de nu vorbea cum trebuie?
Amintirile ii navalira in minte. Da, suna a stilul ei sa se ascunda dupa dulap. Inca isi mai amintea unde era. Langa perete, chiar cum intrai in dormitor. Era masiv, din lemn de stejar, si avea culoarea... Ema nu-si aminti culoarea, iar asta trase un semnal de alarma in mintea ei, insa i-l ignora indiferenta.
Se lasa pe vine, privindu-le pe cele fetite.
" Dar tu, Viv? Tu iti amintesti ceva?" intreba ea bland.