Paper shoes

[Louis Ausländer]

• Ochii sai se ridicara lenesi, de la podea spre tejghea. Fat aceea. Bruneta cu bucle, vorbea cu vanzatorul, iar treaba parea naspa. Isi musca buza inferioara, indreptandu-si spatele.
  Dupa expresiile fetelor lor.. totul parea o mizeerie. Vanzatorii. Toti erau la fel. Urmareau doar oameni care sa ofere bani. Multi bani. Pe carti ieftine. Vanzatorul acela parea mai imputit la suflet decat cel de la Borgin & Burkes. Isi baga mana in capita de par, care parea flocaita si vai de capul ei, realizand ca degetele i se blocasera acolo. Si-o retrase, inchizand ochii, fiindca simtise o intepatura usoara in ochi. Avea sa planga? Pana la urma era chiar asa un fatalau?
  Reusi in cele din urma sa o scoata, insa brusc si pe neasteptate.. lovi raftul din fata lui, doborand cateva carti.
  "Ma scuzati!" spuse el repede, adunand cartile de pe jos. Cum putuse sa faca asta? El era tipul rece, absent, infricosator, narcisist, nepasator.. sa continue? Se ridica, punand fiecare carte la locul ei, desi habar nu avea care era acela.. le punea oricum, privind-o insa pe tanara bruneta. De obicei privea fetele ca pe niste vrabii care paraseau colivia. Niste fiinte demne de a trai. Pe aceasta insa, o vedea mai mult decat atat. Privirea ei.. parea trista. Nu-i placea sa vada fete plangand, nici macar cu un zambet trist. El era singurul care putea face o persoana sa planga, sa tanjeasca dupa moarte, sa aiba ganduri sinucigase. Era.. un diavol? Ar fi scuipat intr-un din cartile acelea daca nu ar fi tinut asa mult la ele.. insa se rezuma la gandul de a-l scuipa pe vanzator. Si totusi.. nu ar fi fost pre politicos din partea lui. Pana la urma era un barbat. Barbatii isi foloseau pumnii, iar femeile mintea. Dar el ca barbat prefera sa foloseasca magia.. si putin din inteligenta sa.