little wildrose

[Evan F. Lovel]

• Lui Edmund aproape că îi veni să îl ia la bătaie şi pe barman, iar oamenii din jurul lui se dădură înapoi, speriaţi că ar putea deveni ei următoarele ţinte. Bunul simţ şi Lilith îl traseră afară din local şi se simţi puţin mai bine în aerul rece al nopţii. Şi totuşi, când se gândea că mizerabilul ăla îşi pusese mâinile pe Lilith, îi venea să fugă după el şi să îi ia pe toţi beţivii la rând. Doar o mică parte din creierul lui care se numea logică îi ţipa neajutorată că probabil ar păţi-o rău el însuşi dacă s-ar pune cu zece indivizi deodată, chiar dacă reuşea să îi bată.
  O atingere caldă pe mâna dreapta îi întrerupse şirul gândurilor şi simţi un sentiment vag de mirare când văzu două mâini mici şi albe vindecându-i rana sângerândă. Edmund privi parcă vrăjit cum mâna mică mişca o baghetă deasupra rănii şi auzi un murmur ca un cântec răsunându-i prin urechi. După ce toată rana deveni o cicatrice roz, Edmund îşi ridică privirea nu prea sus, la faţa lui Lily.
  Acum erau aproape şi Edmund îşi luă mâna dintre ale ei şi le puse pe talia fetei, lipind-o de el. Parcă vedea scena de undeva de departe, parcă nu mâinile lui făcea toate lucrurile astea. Şi în curând, o săruta.
  Habar nu avea cum se întâmplaseră toate astea, doar că, atunci când deschise ochii şi îşi depărtă faţa de a ei, îl cuprinse sentimentul de frică pentru respingere. Îşi amintea palmele pe care le primise pentru impertinenţa lui din şcoală, însă alea nu însemnaseră niciodată nimic. Până atunci, singura fată importantă din viaţa lui era Arlin, pe care o iubea ca pe o soră.