my dear, I don't give a damn

[Ian Richter]

• Jack o implora din priviri pe Lexie să plece, însă ea nu se uita la el. El ar fii fugit, ar fii scăpat, tot ce-ar face fata ar fii să-l încurce. Ea trebuia să se ducă înapoi la castel şi să-şi vadă de viaţă. Trebuia să accepte oferta şi încă repede, până nu se răzgândea.
  Jack răsuflă uşurat atunci când Lexie fu de acord, şi îşi reîndreptă atenţia spre Anne. Avea un zâmbet sigur pe faţă, ca şi cum nu ar putea să intervină nimic în planul ei. Păcat pentru ea că Jack avea exact aceeaşi expresie.
  Însă de la uşă se auzi un strigăt şi un jet de lumină roşie zbură direct spre spatele Annei. Însă femeia se aplecă repede, ca un reflex. Era rapidă, lucru pe care îl învăţase Jack şi pe care nu ar fii trebuit să-l testeze Lexie.
  Vraja sparse fereastra şi Anne se ridică, privind-o pe fată. Zâmbi forţat, cu ochii plini de furie.
  - Deci vrei să mori şi tu, atunci, spuse ea. Moarte vrei, moarte îţi dau ! strigă ea şi aruncă o vrajă albastră spre pieptul lui Lexie.