my dear, I don't give a damn

[Lexie Stryder]

• Lexie îşi deschise ochii încet, ca şi cum i-ar fii fost frică să vadă ce se întâmpla în jurul ei. Nu părea altceva decât o noapte linştită, în care se trezise pentru că setea îi ardea gâtul. Întinse uşor mâna în dreapta şi îşi dădu seama că lângă ea nu se afla nicio noptieră şi că nu dormea într-un pat. Brusc, imaginea Annei şi a tot ce se întâmplase în acea seară îi reveni în minte şi viperina îşi deschise ochii imediat.
  Prima persoană pe care o văzu fu Jack. Părea îngrijorat, obosit şi murdar, însă aparent, nu era rănit. Răsuflă uşurată la acest gând, apoi îi zâmbi viperinului.
  'Unde e Anne ?' întrebă, atitudinea schimbându-i-se brusc. 'Ai prins bagheta, nu-i aşa ? E totul în reuglă.'
  Lexie privea corpul împietrit al tinerei mirese şi vorbea numai ca să se convingă pe ea însăşi că nu avea de ce să se agite chiar în acel moment. Ar fii trebuit să fie clamă şi să se gândească la Hogwarts şi la faptul că acum puteau pleca şi să o trimită pe Anne în Azkaban. Nu era prea fericită la gândul că Anne nu va avea viaţa pe care şi-o dorise, însă s-ar fii simţit foarte bine dacă ar fii văzut-o închisă într-o celulă.
  Se ridică în capul oaselor, simţind că făcuse o greşeală, apoi se clătină pe picioare până îşi recăpătă echilibrul. Inspiră adânc, hotărâtă să reziste oricărei senzaţie de greaţă, rău sau ameţeală până să ajungă la castel. Se aplecă şi recuperă bagheta Annei de sub container apoi se întoarse spre Jack.
  'Ce facem cu ea?' întrebă, făcând un mic semn spre coprul împietrit al miresei.