Paper shoes

[Aylee L. Lovel]

• De parca tot ceea ce se inatmplase pana in momentul acela ar fi fost doar un vis, batranul ii intinse cartea, cu un zambet tamp pe fata. Fara nici un cuvant, fara priviri ucigase. Ce se intamplase cu el de se schimbase atat de radical? Insa nu avea timp sa se gandeasca la asta. Insfaca cartea, chiar la timp pentru a auzi in capul sau o voce. Nu era vocea aceea ragusita si joasa cu care aproape ca se obisnuise sa o auda. Isi auzea propria voce rasunandu-i in urechi. Dispari! Da, Aylee era din nou puternica.
  In mintea fetei se dadea o batalie. O batalie intre Aylee care conducea acum, plina de inredere in sine, gata de orice, senzuala si, de ce nu, sexy. Si cea veche, speriata, retrasa, nebuna. De ce vroia sa revina? Acum ajunsese o varianta imbunatatita a lui Aylee, si totusi, ei nu ii placea. Si fi fost mandria sau obisnuinta, nu stia? Insa isi dadea seama ca trebuie sa o faca pe Aylee cea noua sa dispara. Nu era ea si cu asta basta.
  Era o adevarata lupta. A gandurilor, a puterilor, a energiei interioare chiar. Nimeni nu stie cat e de greu sa te lupti cu tine insuti pana cand nu e prea tarziu. Pana cand nu reusesti sa scapi, intr-n fel sau altul. Si uneori acest fel inseamna un streang legat strans, sau o cladire foarte inalta. Insa de dinafara nu se vede niciodata, asa cum nu se vedea nici acum. Probabil ca vanzatorul si baiatul dragut, cum zicea ca il cheama, observau doar faptul ca impietrise, de parca cineva ar fi folosit o pietrificus totalus asupra ei. Insa reusi. De data aceasta invinse... Si isi dadu seama in ce situatie se afla. Luase galeoni de la un strain. Flirtase cu el! Isi priponi ochii in pamant, dupa care incerca sa treaca pe langa el, de data aceasta fara sa il atinga.
  -Trebuie sa plec. O sa ma revansez cumva pentru aia, zise repede, aratand inspre gramada de galeoni de pe tejghea, in timp ce strangea cartea la piept, sperand ca nu v-a auzi nimeni cat de tare ii bate inima. Sperand ca va reusi sa se elibereze din privirea lui verde si ametitoare, intorcandu-se acasa de parca nimic nu s-ar fi intamplat.