Paper shoes

[Aylee L. Lovel]

• Baiatul parea atat de socat de faptul ca ea se resemnase de parca tocmai i-ar fi aratat ca avea 3 capete. Poate ca daca ar fi fost mai atenta ar fi observat asta, poate ca i-ar fi observat privirea. Insa era mult prea concentrata. Stia ca avea sa o atinga din nou, asa ca isi concentra toata energia si atetia ramasa pentru a-si tine in picioare scutul de aparare. Iar asta era mai greu decat isi putea imagina cineva care nu trebuia sa se descurce cu asa ceva.
  Stranse bucata de pergament in palma, retragandu-si mana ca de repede putu, insa nu era nevoie. Brunetul ii intoarse spatele si pleca, de parca nu ar fi existat vreodata. Aylee putea sa jure ca in secunda urmatoare uitase de ea. Isi dadu seama ca nici nu ii stia numele. Ar fi vrut sa urle si sa planga in acelasi timp, insa nu ar fi putut face nimic din toate acestea. Rareori se simtea atat de ciudat. Desi nu mancase nimic de cateva zile, hotari ca in momentul in care avea sa ajunga acasa v-a manca un mar. Verde, ca ochii strainului. Cu pergamentul inca strans in pumn, se concentra asupra imaginii proprii case dupa care disparu cu un mic POC.

Edit By Raizen

Galeoni
Louis Ausländer - 120

Puncte
Viperini - 120
Topic Closed !