turn the page

[Evan F. Lovel]

• Evan rămase în lumina lunii, privind pur şi simplu Oglinda cu un aer aproape fermecat. Defapt, nu prea aveai cum să te simţi altfel în acea cameră, privindu-ţi cea mai mare dorinţă şi încercând să îţi imaginezi vreo modalitate prin care ar putea deveni realitate.
  
  Uneori, Evan se lăsa pierdut în acea imagine, crezând cu adevărat viziunea minunată pe care aceasta i-o crea în minte şi în suflet. Cu toate astea, se regăsea pe el însuşi. Ştia multe lucruri despre acea oglindă, se documentase în nenumărate rânduri tocmai pentru a evita acea pierdere de sine care ducea mai apoi la nebunie.
  
  Tresări ca trezit din somn atunci când o voce mică şi sfioasă vorbi din spatele său. Se întoarse uşor, privind o fată frumuşică, cu nişte ochi albaştri, puri, şi un păr roşcat dezordonat şi natural.
  Evan zâmbi.
  - Bună, spuse el, făcându-i semn să intre.