i hate bees, you love honey

[Isolde du Maurier]

• Isi inabusi un oftat, pe care probabil nici forcepsul nu i l-ar fi putut scoate. Isi musca limba, si incerca sa-si faca curaj pentru a dezgropa acele amintiri si emotii dureroase pe care incercase sa le pecetluiasca in strafundurile fiintei sale.
  "Mereu ai fost acolo. Pentru mine. Inca de cand te-am intalnit. Si mereu vei fi", reusi sa sopteasca, miscata pana la lacrimi de gestul sau. Cum reusise sa faca o asemenea destainuirea doar ea putea sti.
  
  "Pentru ca cineva spunea o data ca prima dragoste nu se uita. Si avea dreptate. Cel putin in cazul meu"
  Isi intoarse fata, fiindca nu vroia ca el sa-i vada lacrimile care acum incepeau sa se rostogoleasca pe obrajii ei cu repeziciune, si sa rada de ea. Isi dadu seama ca vechea India, cea mica, fragila, neinsemnata si plina de suflet, revenise. Nu stia daca sa planga sau sa rada.