turn the page

[Astrid Eir Osmund]

• Incepu sa zambeasca fara a se mai putea controla si isi lasa corpul sa alunece de-a lungul peretelui pana ce atinse podeaua si se aseza pe suprafata rece a acesteia. Ii placea acest baiat pentru ca parea genul de persoana de la care putea sa "fure" anumite informatii. Vrajitoarea avea o sete de cunoastere pe care abia putea sa si-o stapaneasca si era uluita de fiecare data cand avea ocazia sa vorbeasca cu cineva care cunostea un anumit domeniun mai bine decat ea.
  
  'Eu sunt Astrid' ii raspunse de data asta fara a-i mai tremura glasul sau a se inrosi la fata.
  Era dintr-o data mai increzatoare si nu mai credea ca tot ceea ce spunea era o greseala. Baiatul nu parea sa o judece si nici nu incerca sa-i gaseasca defecte, iar acest lucru o linistea.
  'De la viperini' completa ea.