On ne doit jamais oublier.

[Ema Snow]

• Se uita cu scepticism la cladirea ce se inalta inaintea ei, simtindu-se mult mai piticanie decat de obicei. Si apoi, se simtea putin ciudat, stand in fata portilor cu un troller dupa ea si cu o bufnita pe umar, ce-i tragea nerabdatoare o suvita de par. Ema doar isi flutura o mana, facandu-i semn lui Artemait sa faca ce vrea. Pana la urma, o luase doar pentru ca se gandise ca avea nevoie sa trimita scrisori si - de ce sa minta?- nu prea avea incredere in posta via-bufnita franceza.
  Daca ar fi sa traga linie, excursia asta avea multe plusuri. Putea fi considerata un schimb ciudat de experienta, avea sa invete ceva din cultura si felul de a fi al francezilor, avea sa inteleaga cum se desfasurau la ei cursurile si probabil isi va slefui putin limba. Nu fusese niciodata multumita cu felul in care vorbea limba lui Napoleon.
  Incepu sa o doara gatul din cauza pozitiei ciudate in care se afla. Statuse sa se uite prea mult la modelele complicate ce decorau un pervaz, asa ca isi cobori privirea, incercand sa prinda si alte detalii. Pana la urma, era pentru prima oara cand venea in Franta si, in ciuda faptului ca i-ar fi placut la nebunie o vizita pana la Pierrefonds, o incanta si Beauxbatons. In plus, asta era locul frantuzoaicelor ce le dadeau cu flit englezoaicelor, iar Ema era hotarata sa prinda cateva scheme. Era ciudat sa se gandeasca la faptul ca intreaga experienta putea sa fie un mic razboi feminin al natiunilor, dar incerca sa ignore astfel de scenarii. Cateva eleve trecura pe langa ea, cu robe impecabile. Blonde, inalte si cu ochi stralucitori. Soimeanca se dadu un pas inapoi, insa intampina un obstacol si se intoarse imediat pe calcaie.
  " Imi pare foarte rau! Excusez... Robby! Oh, Merlin!"
  Ema ofta usurata, ducandu-si o mana la frunte. Isi ridica iar privirea spre Viperin, zambind slab.
  " Scuze, din nou"