bittersweet

[Lexie Stryder]

bittersweet
anyone

• Lexie păşi pe dalele de piatră ale Aleii Diagon, întrebându-se dacă avea un motiv anume pentru care venise aici. Nu găsi nimic concret, aşa că se mulţumi să privească cerul înnorat. Dacă ar fi fost orice altă împrejurare, probabil că un cer înnorat nu i-ar fi creat o stare foarte plăcută, însă acum, cerul era acoperit de nori albi şi groşi, reci, din care foarte probabil vor cădea fulgi de zăpadă.
  Zâmbi la acest gând. Adora zăpada. Niciodată nu se dăduse în vânt după iarnă şi urâse frigul de când fusese mică, însă acea iarnă îi va plăcea. Abia aştepta gheaţa şi stratul gros de zăpadă, să simtă fulgii pe faţă şi pe mâini, să îi acopere hainele şi părul.
  În plus, sărbătorile de iarnă reprezentau partea ei preferată a anului. Era atâta bucurie şi pace în orice casă în care punea piciorul ! Aşa era firesc, aşa era natural, ca familia să se înţeleagă, să se iubească şi să se ajute. Aşa că Lexie vedea în sărbătorile de iarnă o oportunitate pentru ca lumea să îşi urmeze adevăratele îndatoriri. Nu cele legate de societate sau bani, ci acelea care ţineau de familie şi prieteni, şi mai ales de propria persoană.
  Viperina cercetă cu privirea magazinele din jurul ei ca să îşi dea seama în ce loc de afla. Se opri brusc pe sigla 'Ceaunului Crăpat'. Nu se putu abţine să nu zâmbească. Acolo era locul în care legase atât de multe prietenii ! Acolo fusese locul în care ea şi Kurt se întâlniseră pentru prima dată. Acolo îi ajutaseră pe Kurt şi Ivy să îl integreze pe Stark în Sfinţii Mortali.
  Multe, multe amintiri, care ştia că nu se vor şterge niciodată. Intră în bar fără să se uite înapoi. Oricum, nu avea nicio ocupaţie. Îşi lăsă geanta şi jeaca groasă de iarnă pe spătarul unui scaun şi îşi comandă o bere cu lămâie.