bittersweet

[Lexie Stryder]

• Lexie îi zâmbi Adei. Aprecia faptul că o băga şi pe ea în discuţie. Viperina nu era obişnuită să fie observată sau invitată, sau să primească orice fel de atenţie. Asta nu pentru că ceilalţi ar fi atât de nepăsători, ci pentru că ea prefera să se ascundă decât să fie adusă în centrul atenţiei. Bineînţeles, între prieteni se simţea bine, aşa că se bucura că Ada adusese vorba de asta.
  - Nu îţi promit nimic, dar pot încerca, spuse ea, ridicând din umeri. Şi eu am vrut să ajung tot Vindecătoare la Sf. Mungo. Prin 'medicamente' mi-am găsit talentul pentru Poţiuni.
  Viperina zâmbi.
  Îşi amintea d efrumoasele ei ambiţii ca studentă. Îşi dorea uneori să dea timpul înapoi, dar niciodată pentru a schimba ceva. Ar fi vrut doar să retrăiască totul, cu bine şi cu rău, să îşi observe reacţiile şi să contempleze asupra evoluţiei propriului caracter. Începea să îi placă să se studieze pe sine şi să îşi facă unele psihoanalize pe care până acum nu se gândise să le aplice asupra propriei persoane. I-ar fi plăcut să înceapă să se cunoască pe sine. Să ştie ce să spună atunci când cineva vine şi îi cere să scrie trei calităţi şi trei defecte ale propriului caracter.