bittersweet

[Klaus Lovel]

• Iesi din incaperea aceea, zambetul ii disparu de pe fata cand auzi bubuituri sus. Urca scarile cu mare atentie fiind cu urechile ciulite pentru orice detaliu care il interesa, chiar daca in general sarea peste detaliile care nu-l interesau. Deschise usa si iesi din pivnita mergand inapoi in incapere, observand ca toate mesele erau aruncate, sticle sparte, totul era praf. Auzi cativa pasi in spatele lui si se intoarse brusc cand observa ca la gatul lui se afla un cutit, era patronul cafenelei care ranjea.
  - Oh, crezi ca dezastrul asta e doar o coincidenta, Lovel? Deloc, dar pentru ca sunt..cumsecade, daca pot zice asa..le dau drumu la fete, insa in schimbul lor ramai tu..sa reglam cateva conturi. Iti dau cinci minute sa le aduci si sa se teleporteze cu ajutorul baghetei acasa, dar sa uite de incident. Klaus dadu afirmativ din cap si merse spre pivnita coborand din nou jos, ajunse iarasi in incaperea unde se aflau fetele. Se repezi sa vada rana lui Lexie si zise:
  - Urcam sus, va teleportati cu ajutorul baghetei direct acasa..ati inteles? Nu am timp de povesti, avem doar cinci minute la dispozitie si sa nu aud un refuz. Spuse el destul de serios, o lua pe Lexie de pe scaun dar nu inainte sa-i infasoare o bucata din tricou in jurul ranei si zise:
  -Se va vindeca daca ai grija de ea, te ajut sa urci sus insa te va ajuta Ada cand mergeti acasa.