bittersweet

[Ada McNair]

Ada se simtise jignita de remarcile pe care i le facuse Klaus. El nu avea nici o idee la ce poate duce o simpla zgarietura. Pana si o taietura cu foarfecele de manichiura era una grava si putea da in lucruri cu mult mai serioase.
"Bla bla bla" zise Ada printre dinti, punandu-si mainile incrucis si stramband usor din buze.

Se gandea sa renunte. Isi daduse seama ca locul ei nu mai era acolo si ca trebuia sa ramana la castel in acea zi. Si asa nu incepuse prea bine, cu alarma care nu a sunat si cu bagheta pierduta prin camera de zi, ca mai tarziu sa afle ca un elev din anul trei o folosea drept scarpinatoare de urechi.
Ada se indrepta spre dulap, lua o sticluta de alcool, o turna peste rana cu mai putin entuziasm ca prima data, o infasura rapid la loc si se puse incordata in fata celor doi.
" Eu vreau acasa! " zise Ada enervata la culme dupa ce Klaus isi termina discursul. Probabil nu se asteptau la asta, dar se simtea mai mult decat rau si parca o lua cu ameteala. Vroia sa se afle in patul din camera ei, citind o carte de Istoria Magiei.

Gandindu-se cateva secunde in plus, isi dadu seama ca nici ea nu stie ce vrea. Intr-un fel dorea sa ramana iar in alt fel, nu. Se simtise jignita de toata situatia si se simtea prost iar cum simtul penibilului dezvoltat al Adei nu ii permitea sa accepte conjunctura, dorea sa se evapore cat mai rapid.
"Defapt, am sa ma mai gandesc. Mai intai iesim pe usa, dupa care am sa decid singura ce vreau sa fac." Ada incheie scurt si porni cu pasi apasati spre scarile ce duceau la usa.