bittersweet

[Lexie Stryder]

• Lexie o privi pe Ada. Nu era chiar mirată că fata nu mai voia să stea acolo. Nu îi plăcuse ceea ce îi spusese Klaus. Lexie fusese mereu cea mai mică din grup şi niciodată nu fusese considerată o adversară sau aliată suficient de puternică, aşa că ştia exact cum se simţea Ada. Înainte să se întâlnească cu Kurt şi Ivy, viperina nici măcar nu exista în ochii unora. Nici măcar acum nu era foarte bună în luptă. Meritul care îi era recunoscut întotdeauna era că ştie să ţină o echipă unită şi că mereu putea să trezească la realitate oamenii.
  O privi pe Ada cum iese din bar. Nu avea de gând să meargă după ea. Ştia că nu avea să schimbe nimic. Klaus, pe de altă parte ...
  Îşi îndreptă bagheta spre omul care îl prinse pe băiat de gât.
  - Expelliarmus, strigă, şi bagheta lui ateriză în mâna ei fără probleme. Apoi îşi îndreptă din nou bagheta spre el, iar bărbatul fu ridicat în aer pentru câteva secunde, ca mai apoi să fie trântit de unul dintre rafturile pline cu pahaer şi sticle ale barului.
  Lexie îi făcu semn lui Klaus să meargă după Ada, apoi se îndreptă spre bărbat.
  - Vezi tu, tupeul şi prostia ta te vor face să ajungi drept sub pământ, spuse viperina, repetându-i vorbele de mai devreme. Nu voia să îl omoare. Însă era ea, cu două baghete în mână şi el dezarmat. Nu prea vedea cum s-ar putea întoarce situaţia în defavoarea sa.
  Tresări. Nu trebuia să se relaxeze. Situaţia se putea schimba foarte uşor. Omul se ridică în picioare. Lexie se miră că era încă conştient. Vru să spună o vrajă, însă chiar în acel moment, bărbatul se năpusti asupra ei. Lexie se dădu într-o parte, însă se împiedică de unul dintre picioarele mesei din spatele ei şi căzu. Patetic. Împiedicată, ca de obicei. Buzele bărbatului se arcuiră într-un zâmbet.