Save me from your beauty

[Jimmy B. Tenevi]

Jimmy and Irine

Asta chiar era dragut, nu reusise bine sa se acomodeze in oras ca avea si probleme. Nu ca s-ar fi plins de asta, doar ca nu era corect, de ce dintre toti noi ventii el trebuia sa se rataceasca prin paduri. De fapt nu se ratacise, dar nici nu planificase o excursie aici, la ora unsprezece noaptea. Totul ar fi fost minunat, doar ca era un ger de crapau pietrele, iar vintul nu contenea sa bata si ii infoia parul, zapada batea rece drept in fata si nici nu avea idee in ce parte sa o apuce. Vijelia nu era tocmai cel mai placut capriciu al vremii, mai ales ca nu se vedeau prea multe. Nici o data nu fusese atit de neajutorat. Incheiase geaca si se simti mult mai bine.

Habar nu avusese cum a ajuns in padure nu efectuase disparitia sau ceva de genul, doar il atinsese pe un baiat cind iesi din metroul Incuiatilor, apoi se gasise intins pe jos si nevoit sa se culeaga pe de stratul de nea. Se ridicase zapada la citiva metri in aer, parca era vie sub stapinirea vintului. Se onduia usor pe aripile gerului, desena diferite uzoare de iarma in aer. Se uita ca vrajit la acela tablou, si intinse mina parca sa-l atinga, sa simta cum zapada deseneaza pe mina sa, dar brusc totul se opri. Zapada cazuse inerta la pamint dupa si vintul parca disparuse. Era imposibil ca astea sa se intimple, se prevedea ca o sa fie asa mult timp, dar natura schimbase planurile mult prea repede si nenatural. Poate ca acea frumusete nu era demna de ochii simplisti si privirea superficiala a unui simplu muritor sau el era cauza acesuit dezechilibru. Nu auzise de schimbarea vremii cu o singura intindere da mina, asa ca prefera sa creada in minuni.

Isi scutura gulerul si pantalonii dupa care se uita in jur. Pustiu, era si de asteptat, nici o urma inafara de ale lui abia vizibile, nici un sunet, doar trosnetul crengilor sub greutatea fulgilor asezati pe ele si un urlet de lup in departare, urlet abia sesizabil, dar persistent. Nu era luna, dar zapada facea o atmosfera mai luminoasa si parca aerul avea culoare singerie. Un urlet de durere, disperare si regrete, dar plin de forta.