Up all night

[Lexie Stryder]

• Lexie închise cartea cu o bufnitură puternică. I se părea că arăta stupid, stând acolo pe o piatră mai mare ca ea şi citind, în mijlocul iernii, îmbrăcată cu şapte rânduri de haine şi cu un fular care îi acoperea întreaga gură.
  Cu toate astea, se simţea mai mult decât bine ştiind că poate să se relaxeze şi să uite pentru câteva ore de orice problemă, tristeţe sau necaz. Avea nevoie de o pauză şi vacanţa asta i se părea oportunitatea pe care o aşteptase.
  Pe de altă parte, începea să se plictisească. Nu voia să se ramolească. Voia să fie activă, să se vadă cu prietenii, să iasă prin Hogsmeade, să se plimbe prin castel şi să facă ce fac toţi vrăjitorii adolescenţi normali la vârsta lor. Dar nuuu, ea trebuia neapărat să se bage în situaţii penibile sau să dea sfaturi mereu şi să fie considerată înţeleaptă şi atât. Ar fi vrut măcar pentru o zi să spună lumea şi despre ea că era 'distractivă'.
  Oftă la acest gând. Ce era cu ea? Gândea ca o fetiţă de doisprezece ani care se uită mult prea mult la desene.
  Îşi lăsă cartea deoparte. Prima dată se gândi să se dea jos de pe bolovan în stilul ei, adică uşor şi încet, atentă să nu cadă. Se răzgândi şi se ridică în picioare pe bolovan, apoi sări de pe el cu o aparentă nonşalanţă. Picioarel ei tremurară într-un echilibru precar în momentul în care ateriză pe pământul îngheţat, însă rămaseră la locurile lor. Lexie zâmbi mulţumită de sine, apoi înaintă, cu gândul de a face o plimbare pe malul lacului. AVea să îi prindă bi- buf.
  Lexie simţi durerea formării unei vânătăi pe coapsa stângă şi înjură printre dinţi, ridicându-se de pe pământul rece. Mai bine cădea de pe piatră, ar fi fost mai puţin patetic decât în timp ce mergea.
  Tresări când auzi un mic ţipăt. Se uită în direcţia zgomotului şi văzu trei siluete, doi băieţi şi două fete, pe marginea lacului. În mijlocul acestuia se ridicase un dâmb dubios, însă viperina îl ignoră din momentul în care îl recunoscu pe Hawkeye lângă lac. Zâmbi involuntar. În sfârşit. Avea impresia că şoimeanul înalt şi slab era la fel de neîndemânatic ca şi ea. Părea singura persoană faţă de care avea un fel de compasiune frăţească.
  'Bună,' spuse ea, ajungând lângă cei trei. Lângă Hawk era o fată. Înaltă, frumoasă hotărâtă şi graţioasă. Lexie îi zâmbi. Iar în stânga fetei se afla un alt băiat. Amândoi erau la viperini, ştia toţi elevii pe de rost.
  Privi dâmbul la care se uita toată lumea şi zări o fată care tocmai se aruncase pe toboganul de gheaţă, în groapa din lac.