Up all night

[Will O'Shea]

• Îi întoarse zâmbetul viperinei.
  'Will,' spuse, însă îşi reîndreptă atenţia spre groapă. Îi auzise cuvintele lui Callie. Nu era chiar foarte adâncă. Poate reuşea să le arunce ceva ca să îi scoată. Nu apucă să se gândească la nimic altceva că Lexie îşi sprijini greutatea de braţul lui.
  Will simţi nesiguranţa fetei, şi aruncă o privire spre Melanie care tocmai se apropia de ei. Îi făcu semn să vină cu o secundă înainte să se simtă tras pe tobogan în jos.
  Simţi căderea ca pe ceva aproape distractiv. În afară de faptul că nu ştia încotro se îndreaptă, că era cu capul în direcţia greşită căderii şi că mici denivelări şi pietricele îi răneau întreg corpul, era amuzant.
  Simţi cum umerii lui fac primii contactul cu pământul, apoi spatele şi picioarele.
  Înjură în gând simţindu-şi durerea din muşchii umerilor, însă se ridică fără să se gândească. Habar nu avea unde se aflau. Îşi căută bagheta cu grijă şi şopti lumos. Faţa lui Lexie era îngrozită şi viperina nu mai contenea din a-şi cere scuze.
  Will îi zâmbi blând.
  'Nu-ţi mai face probleme, Melanie ne va scoate de aici,' spuse, bătând-o încurajator pe umăr. Sincer, până acum o credea pe Lexie o fată de treabă, chiar dacă tocmai îl aruncase în groapă. Adică, cum altfel ar fi putut reacţiona? Fusese pur şi simplu panica de a cădea în gol, normal că se prinse de singurul lucru stabil.
  Îi mulţumi lui Hawkeye şi zâmbi uşor frustrat.
  'Da, e sus,' spuse el, ridicând din umeri. 'Ar trebui să reuşească să ne scoată.'