Save me from your beauty

[Irine Wagner]

Continua sa se uite in jurul sau in timp ce baiatul facea acelasi lucru. Analiza cu atentie fiecare loc in parte si isi dadu seama ca acea cabana este foarte veche si lipsita de utilitati folosite in ziua de azi. Nu o deranja cat putea sa stea la caldura iar urmatoarea zi sa plece la drum din nou. Nu mai spunea nimic ci doar pasii sai o dusera pana la foc unde se aseza jos. Ce mai avea de facut in acest moment decat sa stea langa foc si se gandeasca pe unde ar putea sa o i-a pentru a ajunge la locul potrivit sau mai bine spus la oras. Aceasta cabana cu siguranta ca nu avea o harta pe aici asa ca fata se simtii blocata. Blocata intr-o padure, intr-o cabana goala alaturi de un baiat care nici nu o stia prea bine. Ce dragut,macar daca ar fi avut pe cineva cu care sa vorbeasca dar din pacate nu avea pe nimeni. Conversatia cu baiatul se termina demult, din padure. Fusese de acord cu ea insasi sa fie matura si nu un copil si acum asta era. Nu avea chef de absolut nimic asa ca isi puse capul pe acel perete rece din spatele ei iar privirea se muta asupra focului. Lumina care venea de acolo ii facea chipul si parul chiar luminos, ce putea spune? II placea acel lucru chiar se intelegea bine cu focul. Daniel mereu ii spusese ca in lumina focului arata ca un adevarat dar mereu incepea sa chicoteasca iar dupa credea ca glumeste. Nici pana acum nu stia care era adevarul si care era gluma cand venea de la baiat.