A Fair Deal

[Freyja Maegan Guðríðr]

• Freyja il auzi pe Colin bombanind despre cei care ii ingreunasera viata cat timp statuse la Hogwarts si zambi printre lacrimi. Era placut sa mai auzi oameni care nu dadeau nici un ban pe tipul sangelui, cat timp atatia fusesera atat de innebuniti sa o jigneasca pentru ca ea nu apartinuse grupului superior. Cand Colin isi dadu seama ca ea planga, incerca sa o linisteasca, insa Freyja nu intelese pentru o clipa sensul vorbelor sale. De ce sa se uite la el? Si ce treaba are trecutul? Se va lovi de acest lucru toata viata, si niciodata nu va putea sa spuna adevarul, atata timp cat dorea ca parintii sai sa nu fie inchisi si ea la fel, intr-un laborator ciudat.
  Isi ridica capul, fara sa fie constienta de obrajii sai brazdati de lacrimi, si dadu la o parte mainile lui Colin de pe umerii sai. Nu stia ce anume vroia sa faca, insa in acel moment simtea nevoia de ceva. Nu stia nici de ce avea nevoie, insa o vorba buna nu prea mai avea efect asupra ei.
  "Stiu ca ai o inima mare, dar nu incerca sa ma faci sa ma simt mai bine. Cuvintele nu au avut niciodata efect asupra mea", murmura ea, stergandu-si violent lacrimile, simtindu-se umilita.
  Se ridica de pe masa plina cu foi ciudate, si incepu sa se plimbe incoace si-ncolo prin spatiul ingust din hol, respirand repede mari cantitati de aer pentru a opri lacrimile. Dupa cateva secunde scurte, se aseza la loc, complet stapana pe ea.
  "Imi pare rau pentru izbucnirea mea. Insa am trait atatia ani printre scorpii, iar acum am nevoie disperata de un prieten. Imi pare rau ca mi-a venit pe tine"
  Ii zambi timid, apoi isi puse mainile in poala.