I am nothing without you

[Calliope A. Dubois]

• Nici ea nu stia, insa tot ce aveau sa faca era sa mearga inainte. Peretii erau umezi, apa se scurgea din ei pe margini. Isi imagina deja un tunel plin de apa, sau la capatul lui o cascada imensa. Insa astea erau vise frumoase, acum trebuiau sa iasa de acolo. Isi tinu bagheta strans in mana si lumina fiecare particica a incaperii ca sa fie sigura ca nu calcau gresit, iar urechiile erau ciulite pentru orice.
  -Cat mai dureaza tunelul asta.. Spuse ea intr-un fel plangandu-se de faptul ca era sigura ca mai aveau de mers destul si era inca mult. O dureau picioarele si voia acasa, se simtea murdara. Aceea umezeala si acel aer de mucegai iti dadeau o stare aiurea si de monotonie.
  Ea era exact opusul murdariei, curatenia. Nu suporta nici macar o haina pe jos, sau ceva aruncat aiurea, de aceea la ea in camera era mereu curat iar in camera soimencelor la fel. Auzi pasi venind inspre ei, ii facu semn lui Jason sa taca si il trase intr-un coltisor, pasii se auzeau tot mai repede si tot mai tare.