I am nothing without you

[Jason A. Richter]

• Rase, dar o prinse chiar din spatele genunchilor.
  " Nici nu o s-o las, insa vreau sa fiu sigur" chicoti el, completand la mica ei replica.
  Calliope era intr-adevar extraordinara. Jason inainta aproape cu mandrie prin apa, bucurandu-se de faptul ca era impreuna. Apa ii uda blugii pana la genunchi, insa nu il deranja deloc. Atata timp cat nu aluneca pe vreo piatra ascunsa sub ape si ateriza cu Callie in apa, totul era ok. Apa il gadila usor, iar curentul lipsit de putere ii fura pamantul de sub picioare. Insa nici macar o clipa nu simti ca este in pericol sa cada.
  Se simtea victorios atunci cand ajunsera pe celalalt mal. Zambi multumit si o lasa pe Soimeanca sa se dea jos, pregatit sa isi puna mana dupa talia ei. Se razgandi in ultima clipa, gandindu-se ca daca ea era atat de aproape s-ar fi putut uda din cauza blugilor lui.
  Nu apuca sa spuna ceva inainte ca o voce masculina sa se faca auzita. Jason se intoarse, incercand cumva sa se puna in fata Calliopei. Era acelasi barbat ciudat, cu parul blond si palaria hazlie. 'Patetic!' gandi Jason aspru, uitandu-se spre pistol. Oare era vrajitor? Nu ar fi avut logica sa nu fie unul si sa se afle totusi la Hogwarts. Dar daca era vrajitor, de ce folosea un pistol? O bagheta era mai eficienta.
  " Ce doresti?" intreba el pe un ton detasat.