turn the page

[Evan F. Lovel]

• Evan o privi pe Astrid pentru câteva momente, apoi îşi mută atenţi asupra propriilor tenişi, fiind brusc conştient de faptul că erau murdari şi ponosiţi.
  Se aşeză mai comod, apoi zâmbi la auzul cuvintelor ei.
  'Mulţumeşte-mi la sfârşitul serii,' spuse el, ridicând din sprâncene. Nu voia să fie sfârşitul. Voia să fie doar începutul. Sau mijlocul. Sau orice, numai nu sfârşitul. Şi-ar fi dorit ca sfârşitul să nu vină niciodată în fiecare activitate plăcută. Probabil asta va vedea în Oglindă când va avea curajul să se privească. Poate. Era un singur mod de a afla, unul care nu era prea convenabil pentru partea laşă a sufletului viperinului.
  Se sprijini de perete, apoi îşi îndoi gâtul, dându-şi capul pe spate şi privind tavanul. Îşi imagină brusc stele pe suprafaţa mată şi incoloră şi fu nevoie de un mic efort să îşi controleze mintea din a nu o lua pe alte căi. Bătu brusc din palme şi simţi o mică tresărire surprinsă până şi în corpul lui.
  'Ei bine, cred că ar fi timpul să îţi arăt ceva,' spuse, zâmbind slab.
  Se ridică de pe jos, scuturându-şi neglijent blugii gri de praf şi mergând cu paşi leneşi până în colţul îndepărtat al camerei. Îşi scoase bagheta şi atinse cu vârful acesteia o plăcuţă a faianţei peretelui.
  Plăcuţa se dădu la o parte, dezvăluind o cărticică mică şi groasă. O luă şi se întoarse spre Astrid, arătându-i-o.
  'A fost al tatălui meu,' spuse, cu un mic zâmbet. [b]'A ascuns-o aici ca să nu o găsească nimeni.