I just know

[Christine Fournier]

Tresari involuntar cand ii auzi vocea in linistea deplina care se lasase peste ei. Vroia sa fuga, oare chiar nu intelegea? ea era facuta pentru o munca de birou, nu pentru dueluri, stia teorie cat duce cu carul, nu era obisnuita sa puna in practica vrajile. Isi feei rapid corpul incercand sa evite fizic blestemul lui insa ii atinse umarul. Inghiti de mai multe ori in sec si se gandi daca a auzit-o facand acel lucru sau nu. Isi luase inima in dinti si facu un pas inainte zicand cu voce tare Diffindo Il ratase.
Simti o durere incredibila in umarul stang si cand arunca o privire isi vazu roba umeda, de sange. Se incrunta si concentrandu-se mai mult asupra baiatului sopti Incendio! Cu siguranta nu il nimerise pentru ca i se s-au inmuiat picioarele si cazu in genunchi punandu-si mana dreapta la umarul stang pentru a verifica gravitatea ranii. Nu vroia sa mai lupte, baiatul ala era dement, daca vroia sa o omoare, nu avea decat sa o faca, nu ii mai pasa