Iubire purtata de vant ...

[Alathea Joy]

Capitolul 2 :

Iubind in zadar …
Partea I

Il priveam , atenta la fiecare gest al sau … De ce tacea ? Ma privea confuz , de parca n-ar fi stiut ce imi doream de la el . O lacrima se ivi pe chipul sau . Se apropie usor de mine si ma stranse la piept … delicat . I-am raspuns l-a imbratisare , strangandu-l puternic in brate . I-am luat mana si l-am tras dupa mine …
- M – am intors ! am strigat eu slab odata ce am pasit in holul de la intrare , incercand sa nu ma impiedic de pantofii ce erau imprastiati pe gresia de un albastru inchis . Pisoiul meu imi iesi in intampinare , mieunand slab . I-am zambit , cu speranta ca se va multumi cu atat deocamdata si m-am intros la Andrei .
- Pai … de ce nu iei loc ? Am sa pregatesc niste ceai … Preferatul tau ! am mai adaugat , facandu- i cu ochiul .
- Da … eu te astept aici … Probabil ca am sa citesc un volum de poezii din biblioteca ta !

***

- Mai tii minte ? Desi nu a fost prea placut , imi aduc aminte cu drag … de … acel moment ! Chiar si pe mine ma surpride de unde am avut atata curaj … desi … Vreau sa zic , nu stiu ce mi-a venit sa fug de acasa .. si sa vin tocmai pe capul tau !
- De ce te miri ? Mereu ti-am spus ca esti destul de nebuna pentru a te imbarca intr-o excursie pe Planeta Rosie …
- Huh ? Nu inteleg … i-am raspuns nelamurita .
- Vorbesc de Marte … imi spuse el dandu-si ochii peste cap .
- Nu asta ! De ce mereu sunt eu personajul negativ ? Am ras … Serios acum . Nici eu nu stiu ce imi poate pielea ! Poate ca numai tu sti .. cred ca numai tu sti ! Doar .. ne cunoastem de la treisprezece ani si de prima oara cand ne-am zarit , am fost de nedespartit ! Unde ai fost tot acest timp ? Te-am cautat si m-am rugat la Dumnezeu sa te gasesc ; si uite ca tu ai dat de mine in final . O lacrima stinghera se rostogoli pe obrazul meu , urmata de un suspin … plangeam , cum nu m-ai facusem de mult ; tacut dar dureros . Andrei ma privii intens , cerandu-mi sa ma potolesc , fara nici un pic de efect in fata incapatanarii mele .
Se apropie timid de mine , asezandu-se in dreapta mea , pe canapea . “ Nu merita sa plangi … “ imi sopti el , in timp ce se apleca din ce in ce mai tare sper mine . Si-a apasat obrazul de al meu , in timp ce mi-am incolacit bratele in jurul gatului sau … Mi-ar fi placut sa mor in acel moment … alaturi de el ;
Nu stiu cum am rezistat tentatiei de a nu-l saruta … Buzele sale erau la cativa centrimetri de ale mele , dar asteptam . Ii auzeam inima bubiund din ce in ce mai repede … “ Exact ca a mea … “ am gandit chicotind .


- Si tot in aceea zi , a…

N-am mai putut continua … si-a apasat tandru buzele de ale mele . “ Mi-ar placea sa mor in acest moment ! “ i-am soptit cat inca buzele sale imi acopereau chipul de sarutari . Era un amalgam de sentimente in atingerile sale … ce practic … imi dadeau foc . Pacat ca eram privata de ai-I privi ochii sai albastri-verzui . Din instinct , si ai mei erau de mult inchisi …
Cand sarutul se risipi , mi-am trecut mana prin parul sau castaniu-deschis . Ma privi surprins , parca cuprins de remuscari ; infasca jacheta ce o purtase cand a venit si iesi vijelios din incapere … mai precis … din apartament .


- Ce se …
- Ne mai vedem … frumoasa mea ! O sa ne mai vedem !


Din aceea zi … am renuntat sa il mai caut , fiindca n-a mai aparut , asa cum spusese … Sau poate doar eu am crezut ca a zis asta ...


Partea a II a o voi pune maine ... Sper sa va placa