Equinox

[Desiree Rose Goth]

Capitolul 5,partea a doua

Se vedea dupa fetele parintilor mei ca il credeau pe Josh un baiat politicos.Ma enerva chestia asta,mai ales ca el era un derbedeu.Pana si Melissa,care venise din camera ei sa vada cine e la usa,zicea ca n-ar trebui sa fiu atat de rea cu el.
In timpul mesei,Josh a trebuit sa suporte un interogatoriu destul de lung.Parintii mei l-au intrebat care e numele lui intreg,adresa lui,si asa mai departe.Am aflat ca numele lui de familie era Randall,ca tatal lui lucra la banca,ca era milionar,ca avea o vila moderna in centrul orasului si inca vreo cinci case de vacanta raspandite prin lume.Deci avea bani.Foarte multi bani.
Insa dupa masa eu a trebuit sa stau cu el-pedeapsa mea capitala.Ne-am asezat amandoi pe canapeaua de piele(la poli opusi,bineinteles)apoi am deschis televizorul.La un canal de stiri.Groaznic.
“-Criza financiara loveste din nou”,anunta prezentatoarea.”Multe firme din tara au dat faliment,iar oamenii ce au lucrat acolo au ramas someri.In acest moment…”
“-Nu poti sa schimbi pe un canal mai uman?”l-am intrebat pe Josh.
“-Mai uman?”intreba el amuzat.
“-Pai,criza si oamenii care pomenesc de ea ma enerveaza atat de mult,incat prefer sa-mi pun dopuri in urechi si sa injur in gand”,am spus posaca.
“-Esti cea mai interesanta fiinta pe care am vazut-o vreodata”,rase el.De obicei nu rad la glume de astea,dar tu esti cea mai tare.”
“-Nu glumesc”,i-am amintit eu.
“-Daca iti dau bani,vei glumi in continuare?”
M-am gandit la cuvintele pe care tocmai le-a rostit.M-am imaginat cu o rochie albastra Gucci si cu pantofii aceia cool de la Prada…absolut irezistibil.Si apoi mi-am amintit ca Josh Randall era foarte bogat.
“-Bineinteles”i-am raspuns eu,incercand sa-mi astern un zambet pe fata.”Imi dai niste bani?”
“-Desigur.Cati vrei?”
“-2000 de lei”,i-am spus eu,deja mai vesela.
El mi-a intins niste bacnote(multe bacnote)legate cu un elastic verde.Am simtit cum inima mea s-a entuziasmat peste masura de mult.Voi plati factura Visa.Voi plati factura!!Nu voi fi saraca!Nu voi sfarsi in datorii!
M-am intins sa iau banii,dar pur si simplu nu puteam sa-I iau.Oricat de multi imi doream.Apoi am simtit cum un sentiment ciudat zbura in corpul meu.Un sentiment ce imi facea obrajii sa arda.Jena.
“Nu-I lua,nu-I lua”,mi-am spus eu.”Te vei angaja undeva si vei scapa de factura.Nu trebuie sa-I accepti banii.Nu,nu,nu.”
“Ahh,ce conteaza”,spuse o voce mult mai nepasatoare in capul meu.”Vei fi jenata doar un minut sau doua,iar apoi vei savura sentimental victoriei!Dar mai ales banii.”
Insa prima voce castiga lupta.Si niste cuvinte socante mi-au iesit din gura:
“-Nuu….nu ii vreau.Pastreaza-i!”
Cum putusem sa spun asa ceva?
Josh insa se prefacu foarte jignit.
“-Ah,pisicuto!Cum ai putut rata sansa de a-ti pune labele pe niste bani?”
M-am inrosit mai tare si mi-am ascuns capul in piept.
“-Sincer,Lily?”insista el.”Cum ai putut sa renunti la niste bani pe care ai fi putut sa-I ai fara sa muncesti?Pun pariu ca sunt singura persoana care ti-a oferit niste bani.Sean al tau nu ti-ar fi dat.”
Ultimele cuvinte erau spuse cu batjocura si amaraciune.
“-Schimba canalul”,i-am spus eu cu lacrimi in ochi.
Lacrimi in ochi?!Cat de jenant!Lacrimi de dezamagire.
Josh insa isi puse bratele in jurul meu si apoi a umblat pe la fundul meu.
Nu,era clar ca nu se schimbase deloc.Idiotul.
“-Ia-ti mainile de pe mine!”i-am spus furioasa.”Iesi afara,derbedeule!”
“-Ma bucur ca ti-ai revenit,Aalyah”,glumi el.”Nu-mi plac femeile plangacioase.”
“-Cat de idiot esti!”am izbucnit eu.”De ce barbatii mereu trebuie sa se lase condusi de hormoni??!”
“-Mostenire genetica”,spuse el smecher.”Poftim,am schimbat canalul.Te simti mai bine?”
“-Putintel”,am recunoscut eu.”Dar asta tot nu-ti schimba felul in care imi amintesc gestul tau.”
Am aruncat o privire rapida televizorului.Oh,nu.Doi politicieni dezbateau problema cu somajul.
“-Schimba!!”am tipat eu.”Urasc chestiile astea….cum se chema?.....tele-socuri.”
El izbucni in ras,mai tare decat l-am auzit vreodata.
“-Ce e?”am intrebat eu preplexa.
“-Inculto”,rase el.Se spune “teleshow”.”
Am inceput si eu sa rad cu el.Amandoi ne bateam joc de prostia mea.
Insa seara s-a scurs mult mai placut.Am vorbit despre familie,prieteni,scoala,hobby-uri…Am descoperit ca totusi Josh ma cunostea destul de bine.Adica,el stia ca eu,cand o privesc pe Melissa,o injur in gand in loc sa o iubesc.Si mai ales,el era singurul care stia despre mine si Sean.Nu trebuia sa-l supar,altfel poate da fuguta la sora mea si ii spune toata povestea.
Am descoperit,spre surprinderea mea,ca el se pricepea la haine.Adica,stia sa faca diferenta dintre o piesa Channel si una Prada.Nu am mai cunoscut nici un baiat care sa stie sa faca asa ceva.Era impresionant.
“-E deja ora sapte seara”,ma anunta el.”Cred ca trebuie sa plec.”
Hmmm….chiar nu vroiam sa plece.M-am simtit atat de bine in ultimele doua ore!
“-Sa te conduc?”l-am intrebat eu.
“-Stiu si singur drumul”,zambi el.”Vrei sa-mi vezi masina?”
“-Sigur…”
Cine stie ce masina avea.Probabil o limuzina sau un Ferrari.Ceva de genul acesta.
M-am holbat insa destul de mult la masina ce statea in fata casei mele.
“-Fiat Grande Punto?”am intrebat cu gura cascata.
Masina micuta era cu o roata pe trotuar.Era micuta,albastra si parea rapida.
Nu-mi venea sa cred.Era marca mea preferata.
“-De unde stii marca masinii?”intreba Josh curios.
“-Avem preferinte comune”,i-am raspuns uimita.
“-Credeai ca vei vedea un Ferrari California sau o limuzina?”
“-De unde stii ce gandesc in acest moment??”l-am intrebat si mai incurcata.
“-Telepatie”,spuse el ranjind.
I-am facut cu mana in timp ce masina se pierdea la orizont.Ciudat,dar simteam nevoia sa fiu singura.Chiar eu,care intotdeauna eram sufletul petrecerilor.Ma plimbam fara tinta,in jurul cartierului.Din instinct, mi-am dus mana la buzunarul din spate.
Ce cautau 2000 de lei acolo???!!!
Incredibil.Deci soarta mi l-a scos pe Josh in cale.Deci nu incerca sa faca cu mine ceva jenant.Ii voi multumi data viitoare.Pentru ambele gesturi.
Am inchis brusc ochii.O lumina puternica mi-a invadat toate simturile.Au trebuit cateva secunde ca sa-mi revin din ameteala.Apoi am deschis larg ochii si am privit cu mirare in fata mea.Nu bagasem de seama ca am ajuns pana la mall.
Era o vitrina minunata,stralucitoare.Si tocmai pantofii aceia Prada isi aveau locul de onoare acolo.Si erau la 30 la suta reducere.Minune.Iar magazinul era tocmai la ora de inchidere.
Am strans in mana banii pe care mi i-a dat Josh.2000 de lei.
Am mai aruncat o privire spre rai si am observat ca vanzatoarea isi lua geaca de piele pe umeri.Emotia imi pulsa prin vene;nu mai vazusem un magazine de cateva zile.
Am strigat cu toata puterea spre acea femeie:
“-Stati!!Nu inchideti!!Vreau sa cumpar ceva!”
Vanzatoarea se opri uimita chiar in fata usii.
~~~~
Da,stiu ca capitolul mi-a iesit groaznic.....