Un Craciun plin de amintiri

[Rose Evans]

" - Sa vedem daca reusesti sa ma sperii. Desi ma cam indoiesc." rase Rose.
" - Mai vedem noi." ranji Bell dupa care isi incepu poveastea.
Erau o data ca niciodata, ca de n-ar fi nu s-ar povesti... incepu Bell, dar fusese intrerupta de sora ei.
" - Nunim, parca trebuia sa spui povesti de groaza , nu povesti de adormit copiii."
" - Surioara, poti sa nu ma mai intrerupi?" intreba incruntata fata, dupa care isi continua povestirea.
Deci erau odata doi indragostiti care, intr-o seara au hotarat sa mearga cu masina la plimbare. Dupa ce afara se innoptase deja, baiatul o lua pe fata de acsa, pornind amandoi in aventura noptii. Mersera la marginea oraselului si parcara pe un camp intins, de unde puteau admira splendoarea noptii. In apropierea campului, inconjurata de dealuri joase, se gasea inchisoarea acelei regiuni. Cum stateau cei doi in masina, tinandu-se de mana, radioul se porni brusc, iar un crainc anunta evadarea unui criminal in serie deosebit de periculos, cu un carlig in loc de mana dreapta. La auzul vestii, fata se sperie si il ruga pe baiat sa o duca acasa. Acesta insista sa mai ramana si incepu sa o sarute. Ingrijorata pentru viata ei, fata il respinse si ii zise sa o duca acasa imdeiat. Baiatul se resemna si conduse cu viteza spre locuinta fetei. Ajunsa in fata casei, copila cobori din masina si se indrepta spre usa. Cand sa urce scarile, aceasta scose un mic tipat, privind inmarmurita usa. Bataile inimii dadeau sa sparga pieptul si desi isi dorea cu ardoare sa fuga de acolo, picioarele refuzau. In fata ei, era o dara de sange care ducea spre intrare. Intre usa intredeschisa se zarea... un carlig insangerat, tintit spre ea...
Sfarsit!
Incheie Bell uitandu-se cu o urma de speranta pe chipul palid al surorii ei.
" - Ei, nunim, te-ai speriat?? Macar putin??" o intreba parca rugator.

Dar fata nu raspunse. Dupa cateva secunde isi reveni si zambi sters.
" - Esti bine, Rosyshor?" intreba Bell intrand la griji.
" - Da, trebuie sa recunosc ca m-am speriat putin...Dar doar putin." raspunse fata potolindu-si incetiosr bataile inimii.
" - Cred ca e de ajuns cu povestile de groaza pe seara asta. Tu ce zici?"
" - Dap, ai dreptate, nunim. Dar ce facm?? Ca eu nu am somn deloc!!" intreba Rose indreptandu-si privirea spre luna plina, domnind pe cerul instelat...