Un Craciun plin de amintiri

[Bell Evans]

Bell se ridica si deschise fereastra. In ciuda tipetelor suparate ale lui Rose, se aseza pe pervazul inghetat si se lasa imbratisata de frigul noptii. Fulgii argintii se jucau prin aerul rece, iar luna plina ii privea linistita. Cerul indigo se reflecta in privirile fetei, care se uita pierduta la spectacolul iernii.
Dar curand se trezi din visare, si lua o mana de zapada. Ii ingheta simturile, dar se hotari sa i le inghete si pe cele ale surorii sale. Se ridica incetisor si merse spre pat, unde fata statea intinsa pe spate, cu ochii inchisi. Se apropie cu pasi linistiti, si ii arunca toata zapada in fata. Socul fu imens-un urlet pe care Bell i'l astupa cu o perna, urmat de priviri scanteietoare si o serie de injuraturi specifice.
"-BELLYSHOR!! TU SI ZAPADA TA IDIOATA!!" striga Rose, scuturandu'si tricoul gri de stropii reci de apa, care deja se imbibau in haine.
Bell era pe jos de ras, asa ca nu observa cand sora sa se ridica si ii arunca o mana de zapada in fata, la randul ei.
"-ROSEEEEE" urla Bell, simtindu'si fata congelata.
"-Da, surioara, doar sti cat te iubesc eu, nu?" raspunse fata, cu un ton de ingeras.
Fetele continuara sa arunce cu zapada prin camera, pana cand li se facu frig. Privira pret de cateva minute dezastrul pe care il facusera: pernele erau rupte, fiind pene peste tot, era un frig ca la Polul Nord in incapere, si totul era ud din pricina zapezii topite.
"-Ok, mama nu va fi prea incantata" spuse Rose, uitandu'se la camera surorii sale, care era un dezastru.
"-Ii vom spune ca a venit Mos-Craciun..si ca a avut chef de o bataie cu perne, si o bulgareala " spuse Bell, razand.
"-Da, Nate sigur ne va crede" adauga si Rose.
"-Curatenius!" murmura Bell, si mare parte din dezastru se aranja.
"-Mda, dar tot e frig, hai la mine in camera" spuse Rose, si iesi incet pe usa.
Fetele mersera in camera lui Rose, iar Bell spuse:
"-Acum, hai sa devastam si camera ta, si o luam pe cea a lui Nate la rand"
"-Tu ai ceva in seara asta" zise Rose, razand.
"-Poate..dar nici tu nu esti mai cuminte cu capul, asa ca..." zise Bell.
Se asezara pe patul cu baldachin verde, si se incalzira la lumina flacarilor albastre ce se jucau vesele in semineu.
"-Asa, acum ce facem??" intreba Bell..