Calauziti de felinarul noptii

[Helena Daphne Rose]

Un mieunat din apropiere intrerupse linistea castelului si soaptele acestora.Fetele il trase pe Stefan si pisica sa sub pelerina si incercara sa se indeperteze de acel loc.Dar deodata au dat ochii cu D-na Norris , iar Tom se misca nelinistit in bratele lui Stefan.Au asteptat sa plece pisica afurisita si apoi s-au dus din nou in Turnul Cercetasilor.Dupa ce si-au dat jos Pelerina , Helena zise:
"-Ce ma enerveaza!Am vaga impresie ca pisica ne poate vedea , dar cred doar ca ne simte.De acum inainte , nu ma mai dau cu parfum , ca sa nu-mi simta mirosul!"spuse aceasta razand.
"-Si cred ca lui Tom ii este dor de D-na Norris...precis i-a simtit si lui mirosul , doar sunt pisici."adauga Stefan.
"-Bun , dar asta nu inseamna ca o sa stam aici doar din cauza unei pisici afurisite!Haideti sa mergem inapoi , si ne hotaram pe drum pe unde mai colindam in castel noaptea asta..."spuse Bell iar cei doi au incuviintat din cap.Si-au pus Pelerina , dupa ce au trecut de D-na Grasa , care mormaia suparata ca au trezit-o din nou din somn.Si apoi au mers inainte , in intunericul noptii luminat doar de cateva felinare...