A new hope

[Alice Morris]

Deci, incerc si eu sa fac un comm kilometric cat de cat si credema ca o sa ma doara degetele, ca am cantat azi la chitara o ora jumate in continuu si degetele mele de la mana stanga sunt varza acum, iertatima ca ma plang
Deci, in primul rand, capitolul este super, te face sati pui multe semne de intrebare si e catchy, si descrierea este super, si tot ce vrei tu.

trimitandu’mi fiori de durere si emotie in tot corpul.

exact asa mam simtit si eu cand am citit paragraful dinainte de fraza asta dar e de bine, fiindca transmiti cititorului emotiile personajelor, si mai ales ca scrii si la persoana I, este foarte tare, si un lucru demn de laudat

Haide, Lisa, nu fi mai idioata decat esti deja! O sa creada ca esti cine stie ce nebuna scapata de la psihiatrie!!

eu am fost mereu de parere ca trebuie sa ai o imresie buna despre tine insuti si, cum ar spune un coleg de'al meu: "esti nebuna?" "da, da de ce intrebi?"
foarte buna impresie are Lisa despre ea dar mia placut faza cu scapatul de la psihiatru

nu a vrut sa ma creada ca semeni atat de mult cu Anabell, asa ca l’am adus sa se convinga de unul singur”

baiatul asta tot nu renunta e patetic deja, dar cred ca am mai ziso si el vrea sa convinga pe toata lumea ca are dreptate penibiiil

Super, ajunsesem exponat!

Asta e faza mea favorita cat am ras este foarte funny, si echilibreaza lipsa de amuzament a restului capitolului in rest e mai profund, mai trist, mai sentimental si avea nevoie de asta

-Nu mi’ai zis ca seamana chiar atat de mult” spuse el, socat. Avea chipul transpirat si mainile ii tremurau.
½-Ba ti’am zis, dar nu ai vrut sa ma crezi!

si banuiesc ca e foarte fustrat din cauza asta ma rog, nu are rost sa repet ce am scris si mai sus doar ca, e [a se citi mai sus ^^]

-Ai observat ca poarta ceva la gat? Cel mai protector cristal, Lazurit!

e ceva ciudat cu Lazuritul asta si nu are nicio legatura cu alta serie de carti sau serial e doar ciudat
ah, si.. Lazuritul nu e cristal, e o piatra, alcatuita din mai multe minerale, nu doar unul, ca si cristalele [cercetare stiintifica, facuta de Sophy]

-Asteapta’ma aici” murmura Edward, dupa care disparu.

chiar ma intrebam unde se duca defapt deloc eram sigura ca se duca sa...sa...sa.

-Am uitat de regula aia cu gemenii. Nu ai voie sa te atingi de sufletele gemene sau pereche.

M’am apropiat in graba de cei doi pusti, care privisera speriati spectacolul si i’am rezolvat in cateva secunde.

daca nu ai voie sa te atingi de gemeni, atunci Luke cum ia rezolvat

Au plecat repede, fugind.

ia rezolvat cumva ca si pe pustiul de mai sus daca da, inseamna ca in final si la urma urmei pe ala nu lau killerit wow dar cred ca pun prea multe intrebari.

-Anabell?” am, intrebat eu, la randul meu.

Oooh, not again bai frate, care e problema tipului asta ca deja incepe sa ma enerveze

Mi’am inceput lectura, aparent uimit de sentimentele si trairile pe care le simtea fratele meu. Chiar socat as putea completa.

ei, de aia nu e bine sa citesti jurnalele altora e ciudat sa vezi ce parere au unele persoane cred despre restul lumii, si poti sa afli lucruri fara de care ai fi putut trai o viata intreaga linistit
dar nuuu, te impinge curiozitatea sa iei jurnalul omului si sal citesti, ca asa e romanu, batman iertati'ma, aberez

In concluzie, mia placut, a fost super dar totusi ceva ma roade cand pui nextul?