A new hope

[Bell Evans]

Capitolul 12 ~ Tradare si furie [Stephan]

Chipul unui inger este prea frumos sa nu fie pastrat pentru totdeauna in mintea cuiva..
Nu puteam adormi..pur si simplu somnul nu vroia sa vina si la mine. Asa ca m’am ridicat in capul oaselor si mi’am apasat degetele pe tamplele ce zvacneau intr’un mod jalnic de dureros. Cand, am auzit voci..
Luke si Edward sporovaiau de zor in camera fratelui meu, dar Luke parea ingrijorat. Ma intrebam ce se intamplase.
M’am ridicat din pat si am pornit spre camera lor. Nu am mai stat la usa, deoarece eram sigur ca ma auzisera deja. Aveau auzul prea fin ca sa le scape vre’un zgomot amarat. Dar in camera se facu liniste, inca dinainte de a intra eu.
Am deschis usa si am ramas socat. Ashley Cudmore, nimeni alta decat cea mai buna prietena a Lisei, statea in patul..fratelui meu?! Ok, asta suna aiurea!
Dar mirarea mea se transforma in confuzie, cand fata tasni ca un adevarat pradator din pat, iar buzele sale imi gasira gatul. Am dat’o jos de pe mine cu o sfortare, dat fiind ca era foarte puternica. De ce?!
“-Luke ce ai facut?!” am marait eu, tinand’o pe Ash departe de mine.
½-Imi pare sincer rau..½ sopti el, asezandu’se pe pat.
“-Ai transformat’o?!” am urlat, aproape ingrozit.
Ashley imi arunca o privire confuza, speriata.
“-Scuze” i’am soptit, asezand’o inapoi pe pat.
“-Nu puteam sa o las sa moara, dupa ce ti’am promis ca nu ma voi atinge de apropiatii Lisei” spuse Luke, aproape nepasator.
“-I’ai luat sufletul?! Tocmai ei?! Esti nebun, frate!” am spus eu, fulgerandu’l cu privirea.
“-Trebuia sa o lasam sa moara?” ma intreba Edward, care fusese tacut pana atunci.
“-Trebuia sa o lasati dracului in pace! M’am saturat de “dieta” voastra, m’am saturat de tine Luke si de toti prietenii tai vampiri idioti!!” am mormait eu, ridicandu’ma de pe pat.
“-Nu ne jigni, vampirii sunt cu mult mai prejos decat noi” spuse Ed, malitios.
“-Ah, ma scuzati, demoni care se hranesc cu suflete atunci. Multumit?!” am raspuns, cat de sarcastic puteam.
Edward aproba din cap, zambindu’mi. Imi venea sa’i dau un pumn in fata, ca sa’i sterg zambetul ala idiot.
“-Stephan, va trebui sa ne ajuti” spuse Luke, apropiindu’se de mine. In priviri i se citea dispretul si furia.
“-Eu sa va ajut?! Cred ca glumesti” am raspuns, ragusit.
“-Ashley e prietena Lisei, trebuie sa o ajuti pe ea. Nu pe noi” spuse Edward, punandu’mi o mana pe umar.
“-Luke, nu credeam ca voi spune asta vreodata. Dar am ajuns la concluzia ca mi’e greata de tine si de ceea ce esti; nu’mi mai pasa ca esti fratele meu, sange din sangele meu. Si nu’mi pasa ce se va intampla pe 11 ianuarie, cand voi implini 20 de ani. Dar iti garantez ca voi gasi o solutie, care sa nu ma faca sa rapesc vieti umane..nevinovate” am spus eu, aplecandu’ma spre Ashley. Ma privea cu o sete necrutatoare, ochii ei de un verde smaraldiu avand reflexe rosiatice pe margini.
“-Nou-nascutii asa sunt” mormai Edward in spatele meu. “Dar culoarea dispare o data cu trecerea timpului. In cateva zile, va reveni la normal” continua el.
“-Dar mancarea ei?! Nu cred ca va manca din nou salate si pizza” am completat eu.
“-Nu se va hrani cu suflete..doar daca faci parte din neamul stravechi ai posibilitatea sa alegi. Dupa transformare, se va hrani cu sange. Dar poate manca si hrana pentru oameni, ca sa nu dea de banuit. Desi aceasta nu o va ajuta cu nimic” zise Luke, deschizand geamul.
O briza de aer racoros intra in incapere, alungand mirosul de sange. Ashley se ridica si spuse pe un ton limpede si clar.
“-Mi’e sete!”
Ochii ei spuneau mai multe decat cuvintele, dar totusi, ma prinse de mana si ma privi trista.
“-Stephan, ce mi s’a intamplat?! Ce caut aici?! Si de ce am o arsura in gat care nu ma lasa in pace?” sopti ea, cu glasul sfasiat.
“-Ashley, vreau sa fi foarte atenta..ai fost transformata in..vampir. Iar arsura din gat vine de la setea de sange. Va trebui sa inveti sa o potolesti, pentru a nu ii pune pe cei din jurul tau in pericol” i’am spus eu, luandu’i mana intr’a mea. Era foarte rece, semn ca transformarea se terminase.
“-Glumesti!” striga ea, privindu’ma cu ochii mari. “Te rog, fa’o sa inceteze! Nu vreau! Il vreau pe Peter, duceti’ma la el !!½ mai spuse fata, cu ochii plini de spaima.
“-Nu poti sa’l vezi pe Pete. L’ai pune in pericol..si nu vrei asta” i’am spus, incercand sa o linistesc.
“-Amice, nu te’ai gandit la o cariera de psiholog?!” ma intreba Edward, razand.
“-Si tu nu te’ai gandit ca ai face bine sa’ti tii gura? Ai fii mai util!” i’am raspuns, aruncandu’i o privire plina de ura.
Nu eram capabil sa inteleg cum puteam aduna atatea resentimente contra propriului meu frate. Luke statea acolo, nemiscat, semanand cu o stana de piatra. Si totusi, nu aveam motive sa il consolez. In locul lui, as fi ales moartea.
“-Si tu vei deveni asa intr’o zi” murmura el, ridicandu’si privirile spre mine.
“-Crede’ma, n’am sa urmez destinul familiei” i’am raspuns rece.
“-Si ce vei face?! Vei alege cealalta optiune, nu? Sa te hranesti cu sange, de parca n’ar fi acelasi lucru!” imi spuse Edward, razand. Ma dispera!
“-Voi alege moartea” am spus eu, cu tonul vocii calm.
“-Niciodata!” spuse Luke, aparand dintr’o data langa mine.
“-Nu am sa’mi vand sufletul pentru o viata vesnica, chiar daca asta ar insemna sa sufar mai mult! Eu nu sunt ca tine” i’am raspuns, rece.
“-Si Lisa?” intreba Ed.
“-Ce iti pasa tie de Lisa, scuteste’ma !½ i’am taiat’o, dezaprobator.
½-Anabell va suferi..½ murmura Luke.
“-Si mintea ta sufera de deceptie sau de prostie, Luke, Lisa nu e Anabell½ am repetat poate pentru a mia oara.
In tot acest timp, Ashley ne privea socata, nestiutoare.
“-Cu mine ce se va intampla?” intreba ea intr’un final, cand se facu liniste.
“-Ai devenit nemuritoare..adica, ai renuntat la viata ta de dinainte, nu mai poti privi trecutul” ii spuse Luke, indiferent.
“-Ba nu e adevarat! Daca inveti sa iti controlezi setea, te poti intoarce la prietenii tai si la Peter. Dar asta presupune mult efort din partea ta si mult chin” am spus eu repede, incercand sa evit si alte aberatii pe care le putea scoate scumpul meu frate.
“-Ma uimesti, Stephan, chiar te pricepi la chestiile cu vampiri” ma complimenta Edward.
“-Si tu Edward te pricepi sa calci oamenii pe nervi” i’am raspuns, cu tonul vocii enervat.
“-Mi’e sete” continua Ashley.
“-Brb atunci” mormai Luke, disparand pe fereastra in noapte.
Se intoarse peste cateva zeci de minute, ce parura ani in sir, cu doua perfuzii proaspat achizitionate.
“-Sange la cina si micul-dejun!” anunta el, vesel.
Ashley se ridica mecanic si smulse pungile cu lichidul rosiatic din mainile lui. Incepu sa se hraneasca, cu chipul tensionat.
Nu puteam face nimic. Stateam acolo, privind’o neputincios. Ce va spune Lisa?! Ce va spune Peter? Luke ajunsese prea departe de data asta..
___________
Asta e next'ul..imi pare rau ca ieri nu am postat prea mult pe forum, dar a fost o zi mai nasoala si nu m'am simtit prea bine..imi pare rau