A new hope

[Bell Evans]

Capitolul 13 ~ Confuzie

Part I – I miss you.. [Peter]

De ce fiecare clipa cand nu sunt langa tine pare o eternitate? De ce fiecare secunda care trece doare la fel ca lovitura unui bolovan? De ce nu esti langa mine, acum cand ma simt mai singur ca niciodata?
Ashley disparuse..in acea seara cand trebuia sa vin sa o iau sa mergem la o petrecere. Am ajuns in parcul pustiu, scufundat in linistea serii, dar nu era acolo. Am sunat’o, dar nu a raspuns. I’am sunat parintii, dar ei au spus ca nu e acasa..
Trecusera deja doua zile..eram foarte ingrijorat, confuz, nervos. De ce facuse Ash asta? De ce plecase ? Si nu imi spusese nimic. Nu s’a gandit ca poate voi fi ingrijorat ? Mintea mea raspunse singura..nu !
Dar totusi..poate Ashley era in pericol, poate avea probleme si eu trebuia sa o ajut. Nu aveam sa las timpul sa treaca, sa ii acopere disparitia. Parintii ei incepusera deja cautarile, dar inca nu anuntasera politia. Trebuie sa o gasim!
Imi era dor de ea..imi era dor sa o strang in brate, sa ii spun cat de mult o iubesc..cat de mult inseamna pentru mine. Desi stia asta, adoram sa i’o repet la nesfarsit, sa dau viata gandurilor ce imi inundau mintea cand eram cu ea..
Si eram hotarat..nu o puteam lasa pe Ashley balta. Trebuia sa o gasesc, asa ca am iesit in graba din casa si am inceput sa o caut de nebun pe strazi..
Ningea..un singur fulg de nea , o singura dorinta nemuritoare atarnata doar de un vis frumos si apoi sfarsit . Fluturii inghetati cadeau usor, imbratisand decorul trist de iarna. Un vis frumos de basm care punea stapanire pe intreg tinutul, tintuindu’l in imaginea unui basm pentru copii..

Part II – Chiar nu vreau sa cred! [Lisa]

Ce se intampla cand pierzi un prieten ? Ai face orice ca sa’l aduci inapoi? Ai fi in stare sa ii sacrifici sufletul, pentru a evita sa’l pierzi?
Stephan mergea tacut in fata mea, pierdut in ganduri. Vroiam sa zic ceva, sa sparg tacerea aia care devenea aproape dureroasa. Dar cand se intoarse si imi intinse mana, agonia din ochii lui ma facura sa tac. Ce se intamplase?
”-Lisa, hai sa vorbim” murmura el, asezandu’se pe o banca din fata casei sale.
“-S’a intamplat ceva?” am intrebat eu, confuza.
½-Am sa’ti zic adevarul..nu pot sa ma mai ascund de tine, mai ales acum cand data de 11 ianuarie se apropie mai repede ca niciodata½ spuse el, nelinistit.
½-Pe 11 ianuarie nu e cumva ziua ta ?! ½ am intrebat eu, mirata.
“-Ba da, implinesc 20 de ani..si atunci se va intampla ceva. Lisa, familia mea e foarte veche, si este o familie de demoni. Stiu ca probabil te surprind, dar nu te speria. Nu am de gand sa urmez destinul celor zeci de generatii” spuse el, pe nerasuflate. Am ramas blocata.. putin spus. Demoni?! Ce naiba?!”
“-Demoni..?!” l’am inganat eu.
“-Sau vampiri, daca vrei. Ei bine, cand implinesti 20 de ani trebuie sa alegi. Te transformi intr’un vampir care se va hrani cu suflete sau cu sange” continua el. O frica crancena ma cuprinse din toate partile. Vampiri?! Mai lipsea sa aflu ca fratele lui era varcolac, si gata. Edward vrajitor, iar eu elf si avem meniul complet.
“-Stai asa..fratele tau, Luke?!” am intrebat automat.
“-Vampir..si se hraneste cu suflete” raspunse el, sfarsit.
“-Si Edward..e tot vampir?!” am balbait eu, prea socata ca sa mai gandesc liber.
“-Da” murmura el. “Amandoi se hranesc cu suflete, sangele te face mai slab” continua el, ridicandu’si privirea spre mine. O lupta apriga se dadea in ea, dar nu am realizat daca era infrigurata din cauza durerii sau a fricii.
“-Si tu..tu te vei transforma intr’un..” m’am balbait eu. Nu puteam pronunta cuvantul ala. Stephan nu avea cum sa fie un demon..
“-Nu, logic ca nu!” spuse el, razand. Dar ceva din tonul vocii ma facu sa cred ca cealalta varianta nu era deloc promitatoare.
“-Si atunci, ce ai sa faci?! Poti impiedica transformarea?” l’am intrebat, incercand sa opresc valurile de frica ce imi inundau intreaga fiinta.
“-E o singura cale de a opri transformarea..dar nu vreau sa o folosesc nici pe aia” sopti el, cu privirile in departare. Soarele era aproape la apus, pierzandu’se in zarea argintie. Ultimele raze mijeau la o geana de amurg, luptand cu inserarea brusca. Iar o boare de frig se lasa peste intreg peisajul, cufundandu’l in frica si confuzie.
“-Care e calea, vreau sa stiu!” am tipat eu, ingrozita. Il pierdusem deja pe Josh, nu vroiam sa il pierd si pe Stephan..ar fi fost prea mult. Si daca era o cale sa il impiedic asta, eram in stare de orice.
“-Nu conteaza..cert e ca am sa aleg ultima varianta, care mi se pare cea mai favoabila” incepu el.
“-Si care e aia?!” am intrebat eu, automat.
“-Nu conteaza..trebuie sa iti zic ceva” zise el, de data asta mai serios.
“-Inca ceva?!” am soptit cu glasul spart.
“-Ashley..fratele meu a transformat’o” spuse Stephan, privindu’ma serios.
“-Poftim?!” am intrebat eu. Glumea..
“-Luke..era prea infometat..nu se hranise de luni si a intalnit’o si nu s’a putut abtine..erau singuri in parc..si nu a vrut sa o lase asa..a transformat’o, crezand ca astfel indreapta raul facut. Dar nu are nicio scuza..” murmura el.
Taceam..nu puteam sa cred ce auzeam..Ashley, prietena mea cea mai buna, vampir?! Si se hranea cu sange?
”-Ashley e vampir” am spus eu, mecanic. Parca eram un papagal. Dar nu vroiam sa cred.
“-Da..si Luke [la cat e de istet] a inceput sa’i dea sange furat din spital. Dar poate sa aleaga, sa se hraneasca nu cu sange uman, ci de animal. Insa trebuie sa o oprim, inainte sa fie prea tarziu, pentru ca Luke o va transforma intr’un monstru” spuse el, apropiindu’se de mine.
“-De ce ea? De ce?” am intrebat eu, simtind lacrimile siroindu’mi pe obrajii inghetati. Era ultima fiinta care ma cunostea mai bine decat mine, era alinarea mea.
“-Pentru ca s’a nimerit sa fie in locul nepotrivit, la momentul nepotrivit” sopti Stephan, luandu’ma strans in brate.
“-Nu vreau sa o pierd” am spus brusc, trezita parca dintr’un vis urat.
“-Nu o vei pierde. Doar ca nu va mai fi Ash cea veche, va trebui sa bea sange cat de des posibil, ca sa nu va puna pe voi in pericol” spuse el, indurerat.
“-Si de unde facem rost de sange animalic?! Sintetic nu poate ??½ am intrebat eu, cu o urma de speranta in glas.
“-Nu suntem in True Blood, Lisa!” spuse Stephan, usor ironic.
Am ramas in bratele lui, prea speriata si nervoasa ca sa mai spun ceva. De ce Ash? De ce Luke fusese atat de nesabuit incat sa imi fure si ultima raza de speranta? Si daca Stephan ajungea la fel ca el..Insa aveam sa aflu mai tarziu varianta pe care o alesese el..una mai crunta, dar dreapta si nobila..