Piatra de aur

[Katya Sokorov]

Capitolul II

Partea III - And maybe never come back !

In cateva minute, doamna se intoarse cu o tava pe care erau niste cesti cu ceai. Matt se uita curios la ea si spuse : "Cafea nu aveti ?". Pentru o secunda, doamna arata ca o musca alb-cenusie, cu fata supta si un zambet usor sinistru, insa privirea ii era serviabila si amabila. Punand usor tava jos, intreba cu o voce destul de ascutita, insa spre norocul lor, stearsa si tremuranda : "Ce este cãfiauoa ?"

Se vedea de la o poștã cã femeia nu auzise de cafea. Era, deci, destul de demult ori într-o regiune unde nu se auzise de bulgarã. Își rotirã ochii de-a lungul camerei iar Alice observa un panou pe care scria "Да се съхранява мира в приюта, моля !" Fata identifica repede limba ca fiind bulgara - parintii ei o obligasera sa invete aceasta limba. "Da se sŭkhranyava mira v priyuta, molya !" silabisi ea, apoi traduse : "Pãstrați liniștea în azil, vã rugãm !"

Doamna zambi, apoi lui Alice îi veni o idee. Întrebã repede dacã vorbește bulgarã. Femeia de vârstã medie, în rochia cenușie, încuviințã din cap și explicã rapid cã aceea a fost limba ei maternã, și cã așa și-a dorit sã construiascã un azil pentru bulgarii din jurul Franței. Alice zâmbi și întrebã în bulgarã : "Imate li kafe?", ceea ce însemna "Aveți cafea ?"

Doamna zâmbi și se îndreptã spre bucãtãrie. Matt zâmbea, fericit cã Alicia învãțase bulgara. Se aplecã spre urechea ei, cu un gest rapid, ușor brutal. "Deci, unde suntem ? Franța, Bulgaria, sau cine ºtie ce þarã ?" șopti el. Iritarea i se citea lesne în glas. Alicia murmurã : "Franța !" Uh-oh, era nervoasã ! Matt se depãrtã repede de ea, insã fata il strânse nemiloasã de mânã, mârâind : "Stai sau mori !"

O picãtura de sudoare apãru pe fruntea lui. Nu era bine sã stea în fața Aliciei când fata era nervoasã. Tremurând ușor, se aplecã ușor spre ea, punându-și lejer buzele pe obrazul ei, prefãcându-se cã o sãrutã, însã murmurând : "Nu-mi place aici, iar bãtrâna aia e sinistrã !" Își retrase capul la momentul perfect, exact înainte sã aparã bãtrâna. Fata tresãri când îi auzise vocea îngrijoratã, însã luã cafeaua din mâna bãtrânei și începu sã vorbeascã cu aceasta într-o bulgarã rapidã, fluentã, imposibil de înțeles pentru începãtori.

Dupã zece minute și ceva, Alicia se uitã în direcția lui Matt și a profesorului de fizicã și le explicã ce vorbise cu bãtrâna, al cãrui nume aflase cã e...
_________________

Vreți nume ? Ah, e surprizã pentru capitolul urmãtor !

Scuzați penibilitatea și scurtimea pãrții a treia, e lipsã de inspirație.