Redrum

[Sophia Mason]

Au trecut trei sãptãmâni de când a murit mama. Nici mãcar nu a avut parte de o înmormântare cum trebuie. Nu a mai rãmas nimic din corpul ei dupã acel incendiu. De atunci, eu ºi Sammy stãm la rude. Am stat pânã acum la bunica ºi la toþi fraþii ºi surorile mamei. Dar nicãieri nu ne era bine. Tuturor rudelor noastre le era milã de noi ºi ne þineau mai mult din obligaþie decât din iubire.
De fiecare datã când are ocazia Samantha mã întreba unde este mama. Mã durea rãu cã nu pot sã-i spun adevãrul. De fiecare datã îi rãspundeam cã Doamne-Doamne avea nevoie de un înger aºa cã a luat-o pe mama.
Dar ea nu era singura cãreia nu-i spusesem cum a murit mama cu adevãrat. Numai eu ºtiam. Pânã ºi poliþia a crezut cã din cauza incendiului, care a ºters orice urmã a criminalului. Eu le-am zis pur ºi simplu cã am vãzut flãcãri ºi am fugit sã-mi salvez sora. De ce am fãcut asta? Nici eu nu ºtiu. Poate din dorinþa de rãzbunare. ªtiu exact cine a fãcut asta ºi va plãti cu vârf ºi îndesat.
Sunt sigurã cã Dave a evadat ca sã-ºi termine treaba. ªi asta a ºi fãcut. A fost gãsit douã zile mai târziu ºi închis din nou. Dave este tatãl lui Sammy. Mama a avut o relaþie cu el acum aproape cinci ani. S-au despãrþit fãrã ca niciunul sã ºtie cã mama e însãrcinatã. A hotãrât sã continue sarcina fãrã sã-i spunã nimic lui Dave. Dupã ce a nãscut-o pe Samantha, el a aflat ºi a încercat sã o omoare. Încercarea nu i-a reuºit ºi-a fost închis pentru tentativã de omor.
Dar acum mama e moarta ºi el e vinovatul. Va plãti pentru tot.
Azi dimineaþã am lãsat-o pe Sammy la bunica ºi am plecat. Trebuia sã vorbesc cu cineva. ªtiam cã fac ceea ce trebuie, cãci atunci când mã gândeam la asta mã simþeam mai eliberatã, nu mã mai durea aºa tare. Poate cândva voi regreta ceea ce am de gând sã fac. Dar acum tot ce vreau e sã-l fac sã sufere aºa cum sufãr ºi eu.
Mã aflu într-o salã de vizite la penitenciarul din Dinsdale. Pe uºã intrã Dave, omul pe care îl urãsc cel mai mult, însoþit de doi gardieni care îl aºazã pe scaunul din faþa mea.
Ridic receptorul ºi el îl ridicã pe cel din partea cealaltã a sticlei securizate.
"-Vai, Emma! Nu mã aºteptam sã te vãd aici. Þi-a fost dor de mine?"
Eu stãteam cu receptorul la ureche ºi nu ziceam nimic.
"-Ce te aduce în umila mea locuinþã?" zice el ºi apoi zâmbeºte. "Cred cã ai venit sã-mi spui de ce nu m-ai dat în gât. M-aº fi aºteptat la asta. Doar m-ai vãzut. Dar nu mã aºteptam ca poliþia sã nu descopere chiar nimic. Trebuie sã recunoºti cã incendiul a fost o iedee de geniu, intuiþie de maestru."
Am privit în continuare nemiºcatã cum se bucura cã mama a murit.
"-Ai venit cumva sã mã vezi cum stau aici ca un câine? Stai liniºtitã, în câteva luni voi evada iar ºi tu vei fi alãturi de draga ta mamã iar eu ºi Samantha vom trãi fericiþi pânã la adânci bãtrâneþi fãrã vreo curvã nenorocitã care sã vrea sã mã despartã de fetiþa mea." zice el ridicându-se în picioare ºi þipând la mine de pe partea cealaltã a geamului.
În tot acest timp eu am stat fãrã sã miºc vreun muºchi ºi m-am uitat la el ºi la felul cum îºi spunea discursul.
Dupã ce a terminat am început sã zâmbesc. Era un gest nebunesc din partea mea. Îmi era fricã pânã în mãduva oaselor. Mã simþeam foarte incomod în mijlocul unei închisori vorbind cu un psihopat. Dar aveam un zâmbet bolnav pe faþã ºi priveam drept în ochii nenorocitului care i-a fãcut felul mamei. Era foarte uimit când a vãzut cã stãteam ºi mã uitam la el fãrã sã scot nicio vorbã. Timp de câteva secunde i-am acordat privirea mea cea mai plinã de urã. El s-a plictisit repede ºi a început sã se uite în jurul meu la ceilalþi oameni care au venit sã-i viziteze pe deþinuþii ãºtia infecþi. Un bãrbat burtos ºi libidinos cu chelie vorbea cu un altul ºi mai scârbos ºi libidinos. O femeie grasã cu pãrul încâlcit ºi slinos se certa cu un bãrbat de culoare care pãrea bolnav ºi un bãrbat înalt, îmbrãcat în costum care nu vorbea cu nimeni. Stãtea pur ºi simplu în apropierea mea pe un scaun ºi aºtepta.
Nici cinci minute din sfertul de orã pe care îl am la dispoziþie nu s-au scurs, dar am hotãrât sã îmi încep discursul. Nu eram sigurã de ceea ce urma sã zic dar...
"-Ai terminat?" am întrebat cu o rãcealã care ar putea îngheþa un ocean întreg.
"-Te ascult!" a rãspuns el într-un fel aºa de nepãsãtor încât mã scotea din minþi.
"-Ai face bine sã mã asculþi, cã nu zic asta de douã ori."
El a început sã râdã ºi sã mã sfideze. Dacã credea cã rolul ãsta de fatã durã nu era de mine m-am hotãrât sã-i demonstrez cu adevãrat cine sunt ºi de ce sunt în stare.
"-În primul rând, nu te-am dat în gât pentru cã încã douãzeci de ani în cocina asta nu e o pedeapsã suficientã pentru un gunoi ca tine. Tu meriþi sã te târãºti în genunchi în faþa mea cerând îndurare." Din momentul ãla nu m-am mai putut controla. Nici nu aº fi putut sã îmi imaginez cã va putea urma ceea ce a urmat.
Dave a început sã râdã ca ºi cum nu m-ar fi crezut în stare de nimic. Asta mi-a fãcut sângele sã clocoteascã în vene.
"-Râzi cât mai poþi! Dar cine râde la urmã râde mai bine. Ascultã-mã! O sã rãmâi la fel de singur cum am rãmas ºi eu. Vãd, dupã dragostea imensã care i-o porþi lui Sammy, cã þii foarte mult la familie. Ei bine, ia-þi adio. Sã vedem acum cine râde la urmã. ªi nu vei putea face nimic pentru a mã împiedica sã vânez ºi sã omor fiecare membru al familiei tale dragi ºi unite. ªi ºtii care e partea cea mai bunã? Cã tu nu vei putea sã mã opreºti pentru cã eºti închis în vãgãuna asta."
Imediat ce am pomenit de familia lui, i-a cãzut faþa. Eram sigurã cã el nu mã crede în stare, dar a înnebunit la gândul cã ceva li s-ar putea întâmpla oamenilor cãrãra le curgea prin vene acelaºi sânge împuþit ca ºi al lui.
Se pare cã ameninþãrile mele au avut efectul dorit. Se putea vedea clar pe faþa lui cã e speriat. Dar eram sigurã. Asta urmeazã sã fac. Dorinþa mea de rãzbunare era mult mai mare decât mila pe care o aveam. Abia aºteptam sã-i înjunghii pe la spate pe toþi cei pe care Dave îi iubeºte.
"-Tu? Sã faci aºa ceva?" zise el batjocoritor când se trezi din ºoc.
"-Priveºte-mã!" i-am rãspuns eu ridicându-mã de pe scaun ºi plecând.
Atunci el a încercat sã spargã sticla cu scaunul dar doi poliþiºti erau chiar în spatele lui.
Am ieºit rapid din penitenciar ºi am urcat în taxi-ul care mã aºtepta în faþã.


Cum va-m promis uitati si nextul
sper sa va placa si daca gasiti vro greseala sa stiti ca e vina soramii ca ea a scris la comp [pun pariu ca ma bate daca vede ca am scris asta ]