Un drum presarat cu petice de frunze si praf de vise...

[Scarlett Soul]

"Bun.... Deci ca acum am decis, cred ca ne putem urma calea..."
M-am uitat la fete cu o unda de tristete in glas, insa imi placea ca erau alaturi de mine... De fapt nu, nu erau alaturi de mine.... Toate trei ne ajutam unele pe celelalte, astfel universul prieteniei nostre fiind in echilibru.
Uneori simteam ca lumea din jurul meu lua forme neinchipuite, de paradis... forme ce ma fascinau, transpunandu-ma intr-o lume total paralela, intr-un tinut indepartat in care as fi vrut sa ma inteleg si de multe ori sa-mi scriu mie insumi :

Draga jurnalule,

Astazi este o zi ca oricare alta, deci diferitata.Astazi privesc ca si inainte, deci altfel. Astazi cunosc persoane noi.
Am asteptat mult prilejul de a-mi gasi prieteni carora sa le pot impartasi gandurile mele fara a-mi fi teama de intelesul lor.
Sovai cand imi pun aceasta intrebare, insa trebuie : Oare mi-am gasit prietenii ?

Ceva ma atinse. Era Ruthie. Doar cateva momente zburasem trecand de barierele libertatii si deja eram trezita de realitate.Impozibil, dar adevarat.....

[font=ConsolasTotusi in cele din urma prietenilor mei le pasa de mine...
[/font]
"Multumesc...", le-am soptit eu.