Nu plange sub clar de luna
|
20 Oct 2010, 22:20
Post: #4 |
|||
|
|||
- Imi era dor de...
M-am oprit, gandindu-ma cat de aiurea ar suna "mi-era dor de Oglinda si de tot ce imi arata". - Imi era dor de o mica plimbare prin castel. Si cum tot eram prin zona... Nu credeam ca voi intalni pe cineva astazi in fata Oglinzii lui Erised. M-am aplecat usor in fata, uitandu-ma spre Oglinda. Imediat, toti prietenii imi facura cu mana. Am zambit trist si m-am uitat pe fereastra, la lumina lunii ce sclipea dincolo de geam. Stiam prea bine cat de inselatoare putea fi aceasta Oglinda, dar o mica parte din mine, care devenea in fiecare noapte mult mai puternica numai la gandul ca Oglinda era in apropiere, dorea ca eu sa fiu aici. ![]() The darkest hour is just before the dawn.
|
|||
« Next Oldest | Next Newest »
|