Asteptand sa se intoarca

[Rosalie Vivienne Alden]

Ma uitam la frate-meu care parea atat de ...speriat.
"Hei,nu mai fi asa de copilaros!",i-am spus eu oftand mai mult in gluma. Desi acum nu imi ardea de glume avand in vedere ca avea sa urmeze misiunea cea mai importanta din viata mea,misiunea care imi va schimba viata: in bine sau rau. Nu exista cale de mijloc.
Apoi am privit puma care statea ferm in fata mea de parca astepta sa ii spun ceva. Am deschis gura pe jumatate si am intrebat-o pe o voce,ciudat,cam slabita:
"E ceea ce cred eu?"
De data aceasta dadu aprobator din cap ca un simplu om. Probabil ca asta admiram la Ava,sau probabil faptul ca este un animal atat de special. Mi-am indepartat nesiguranta intr-o clipa si am rostit ferm:
"DA,mergem!"