Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Biblioteca

1 2 3 4 5 … 7 Next »

/ 3:00 AM

Se încruntă uşor când o auzi spunând că e de la Ochi de Şoim, deci îşi dăduse seama, nu că ar fi vrut să ascundă acel lucru însă prefera să nu fie el un subiect de discuţie. Îi plăcea să-i analizeze pe cei din jur, să-i observe, să-i şantajeze când era cazul. În ceea ce priveşte faptul că era calculat, s-ar fi retras de la alte comentarii având în vedere situaţia de faţă, că erau foarte aproape de a fi descoperiţi din cauza nesăbuinţei lui. Îi placea să se lase purtat de val, de instincte, dar nu şi-a pierdut niciodată capul suficient de mult încât să facă prostii grave pe la şcoală, fiind un elev model.
Se conformase în totalitate când îl luă de mână şi îl trase după ea. Ar fi putut să se ascundă sub pelerina invizibilă care o avea sub masa lui de lectură, însă nu e niciodată prea târziu să descoperi castelul. 
"Destul de întuneric aici." şopti el şi cu o mişcare scurtă a mâinii îşi scoase din buzunarul interior al robei bagheta intenţionând să lumineze un pic locul, dar renunţă imediat. Putea să îi observe conturul feţei în semi întuneric şi ridicând mai mult privirea spre ea îi dădu cu mâna o şuviţă din parul ei dupa ureche.
"Îţi stă mai drăguţ aşa."
Îi zâmbi scurt însă fără nici un sentiment şi se concentră asupra paşilor care se auzeau prin bibliotecă. Se făcea dimineaţă în curând, iar el avea nevoie de somn, altfel s-ar fi apucat de prostii pe acolo şi nu avea chef.

Si cate se mai puteau intampla intr-o seara? era intrebarea ce ii rasuna Splendorei prin minte, in timp ce privea abatuta spre locul in care raftul se inchise, gandindu-se la cum ar putea scapa de acolo. Nu ca nu i-ar fi placut compania, dar nici cea mai rabdatoare persoana din lume nu era. Cand insa se intoarse spre el, si isi simti parul dat dupa ureche, auzindu-l , fata nu putu decat sa schiteze un zambet ce ii trada stapanirea de sine. Si cu acelasi chef sictirit si cu zambetul dracesc pe fata isi reaseza parul in pozitia initiala, si mutandu-si privirea din nou spre raft, ii se adresa in cel mai dulce mod cu putinta.
"Draguta remarca, ma flatezi. Ai de gand sa vi cu un plan pentru a scapa si noi de gardian, sau vrei in continuare sa stam aici sa ma seduci pana dimineata?" Nu ca nu i-ar fi placut a doua varianta, dar nici sa o tradeze fata nu-i placea, asa ca se intoarse din nou spre el, schitand trasaturi ucigase si cu acelasi chef incepu din nou a vorbi. Ca doar nu avea sa lase sa fie ea singura persoana sictirita din incapere si nici nu avea sa-i dea satifactia castigului cel putin pentru moment si in ciuda faptului ca o dezamagise, fata continua:
"Deci? haide... trebui sa fie la ceva bun capsoru' ala al tau, din moment ce te lauzi cu emblema "Ochii de soim", spuse pocnindu-l de doua ori tare, cu aratatorul peste frunte, apoi se retrase sprijininduse intr-un picior de zid, si incrucisandu-si mainile continua sa priveasca raftul.

Pufni scurt trecându-şi mâna prin parul său încercând să îl aranjeze însă nu reusi decât să îl ciufulească şi mai mult, motiv pentru care renunţă. Îşi puse bagheta în buzunarul înterior al robei zâmbind foarte larg, neobişnuit chiar şi pentru el.
"Credeam că ai tu un plan, dacă tot m-ai adus aici!" zise el continuând să zâmbească.
Dar nu aşteptă nici o mişcare din partea ei că îşi lipi palmele ambelor mâini formând un pumn mai măricel şi închise ochii. "Evanesco" şopti şi îşi desprinse rapid mâinile. Îi părea rău că avea ochii închişi şi nu ar fi putut să vadă reacţia fetei când aceasta urma să observe faptul că uşa pe care intraseră pur şi simplu dispăruse şi se aflau într-o încăpere fără intrare şi fără ieşire. Ei bine, nu intenţiona să stea cu ea acolo până dimineaţa dar dacă nu îi ieşea a doua vrajă, asta ar fi făcut. Trâmbă din nas şi îşi scoase bagheta.
"Alege orice loc din castel unde vrei să ajungem acum", zise el ţinând în continuare ochii închişi, era esenţial să nu îi deschidă până nu zicea a doua vrajă.

Stand asa sictirita si privind raftul, ignorandu-i complet remarca, nu observa nici cand acesta isi incrucisa mainile, dar cand usa din fata ei disparuse iar acestia aparura in ceea ce parea a fi o camera fara iesire nu putu decat sa lase o grimaza de uimire sa-i contureze chipul, iar apoi, mentinandu-si acelasi chip sumbru, incepu sa aplaude zgomotos.
"Bravo Einstein..." spuse surazand "ne-ai adus dintr-un loc cu o posibila iesire intr-unul fara niciuna... chiar iti doresti asa mult sa ma seduci?" scapa ea soptit ultima remarca, apoi ii se adresa un pic mai tare:
"Daca tot te pretinzi atat de galant, respectand traditiile si obiceiurile de don Juan, de care vad ca nu duci lipsa, corect ar fi sa lasi o domnita in fata casei, deci ce ai zice de pivnita viperinilor? Spre binele tau, ar fi bine ca vraja sa mearga; cel mai plictisitor lucru ar fi sa stau inchisa aici cu tine pentru inca cateva ore." Tuna ea si se propti din nou de perete.

Topic closed.