Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Camera Fantomelor
1 2 3 Next »
/ A Fair Deal

**Colin Hawkeye Rovson** · 09 Jan 2013, 11:43

Ceva se intampla si isi dadea destul de usor seama de asta. Insa ii lipsea acel simt care sa-i spuna si ce. El era ceva mai matematic. Doi cu doi fac patru si atat, nu doi cu doi fac patru cu o oarecare tenta spre trei sau spre cinci. Hmm... Poate 3,999999 sau 4,000001?
Insa nu era atat de batut in cap precum credeau unii. Da, era inteligent in sensul invataturii si avea ceva tangente si cu alta natura de inteligenta. Insa la capitolul celei emotionale era praf si pulbere. Realiza ca situatia nu e prea roz si incepu de indata sa caute o mica distragere. Oricat de mica. Ceva care i-ar putea scoate pe amandoi din situatia asta. Se rasuci usor pe calcaie, uitandu-se in jur. Camera Fantomelor.... Ce ar putea face in Camera Fantomelor, exceptand actiunea de a vorbi efectiv cu ele. Si oricat de interesante s-ar dovedi povestile unora, nu putea spune ca se vedea rabdator sa le asculte acum. In plus, nu simtea ca asta ii va ajuta.
Ce putea sa le ofere acea incapere? Nu erau decat trei ferestre, o usa ce dadea in coridor si... Un zambet mare i se intinse pe buze. Desigur! Camera Fantomelor era legata de micul-mare 'monument', construit in cinstea celor pierduti. Oameni, pasari, animale, magice sau nu. Hawk se intoarse instantaneu spre Freyja. Ei ii placeau dragonii, corect? Cum ar reactiona daca i-ar arata micul sanctuar? Nu parea genul pe care sa o podideasca plansul cel de jale si sa ingenuncheze, incepand sa faca matanii si sa ridice ruga unei zeitati cu nume fandosit.
Se indrepta spre dulapul din celalalt colt al camerei si se chinui sa isi bage mana in spatele sau, cautand ca un disperat manerul minuscul. Il gasi si trase, inlaturand placa de perete fals. Se intoarse sa-i zambeasca.
" Ce zici? Vii?"

**Freyja Maegan Guðríðr** · 09 Jan 2013, 12:09

Privi absenta cum doua fantme isi dadeau mana si beau ceai din cescute de portelan, intrebandu-se cum mai era vremea pe afara si ce au mai facut. De ce le-ar interesa pe niste fantome care era vremea de afara? Dubioos.
Abia cand auzi vocea lui Colin isi dadu seama ca acesta se miscase, indreptandu-se spre un dulap pe care ea nu-l vazuse si strecurandu-si mana in spatele acestuia. De ce ar face asta? Insa cum imaginatia ei nu-i dadea nici un raspuns, ramase pe loc, continuand sa-l priveasca.
Intr-un final, se misca, indreptandu-se spre locul unde era el. Nu stia unde ar putea duce acel dulap care daduse la iveala o alta camera, care ii amintea vag de Narnia.
"Ce e acolo?" intreba, incercand sa-i stoarca creierii in cautarea unui raspuns. Mai fusese in Camera Fantomelor de multe ori pana atunci, pentru a enerva si teroriza bietele stafii, insa niciodata nu vazuse acel dulap. Parca pana atunci fusese invizibil si abia acum putea sa-l vada.

**Colin Hawkeye Rovson** · 09 Jan 2013, 12:33

Ce uituc putea sa fie! Desigur ca ar fi fost politicos sa-i spuna si incotro ducea toata povestea. Era pe acelasi sistem al taxiurilor din Praga. Daca vedeai o masina neagra, lucioasa, cu inseme intr-o limba pe care nu o cunosti si vezi un italian cu mustata neagra -al carui nume pariezi ca e Luigi- facandu-ti cu mana si zambind, actiunea ta e simpla. Nu te urci.
" E o camera impartita in sectoare, ca sa zic asa. In fiecare colt, sunt puse obiecte care sa ne ajute sa nu-i uitam pe cei ce au fost. Strabuni ce au facut ceva cat de cat important. Cei ce s-au ridicat deasupra altora printr-un act de curaj. Exista un astfel de colt dedicat dragonilor. Picturile de acolo sunt superbe, statuete, machete, carti, schite, tot soiul de chestii. Ma gandeam ca ar fi bine sa stii de ele, din moment ce ai o viata puternic legata de subiect."
Ridica din umeri. Pe el il ajutase sa inteleaga anumite aspecte, acum cativa ani, cand descoperise locul. Faptul ca nu prea ii mai trezise interesul de atunci era altceva. Insa in acea incapere intelesese ca dupa moartea cuiva, viata continua in ritmul ei normal fara sa se faca o tragedie din asta. Clipi, alungand gandul din minte. Isi cobori privirea spre chipul Viperinei.

**Freyja Maegan Guðríðr** · 09 Jan 2013, 13:30

Freyja facu ochii mari. Un colt dedicat al dragonilor? Si ea cum de nu auzise de asta pana acum? Fata i se lumina intr-un zambet, si facu mai multi pasi, depasindu-l cu cativa centimetri pe Colin. Totusi, ii era frica sa inainteze, caci nu stia in care parte era locul de care era interesata si nu vroia sa sa nimereasca in alta parte. Se gandi daca sa-i spuna soimeanului adevarul despre sangele ei, insa stat putin in cumpana. Nu credea ca acesta ar mai fi spus cuiva secretul, insa daca se va speria de ea si o va considera o ciudatenie?
Arunca instinctiv o privire spre incheieturile sale, ca de fiecare data cand vroia sa se asigure ca nu visa, si observa sangele curgand linistit prin vene. Isi aminti de episodul cu Kurt, cand iesise la suprafata partea sa de dragon.
"Du-ma acolo", rosti ea pe un ton plin de hotarare.

**Colin Hawkeye Rovson** · 09 Jan 2013, 13:55

Intotdeauna fusese fermecat de felul in care se gasea loc pentru incaperi secrete la Hogwarts. Realiza ca era mare si realiza ca era vechi -iar acum sincer, chestia cu multe ascunzatori si culoare secrete fusese multa vreme la moda- dar tot nu isi putea tine sub control uimirea.
Zambi cand auzi tonul hotarator al Freyjei si facu o mica plecaciune. Se strecura pe langa ea si inainta la un pas lejer. Ii intrase in obicei sa aiba grija cu viteza la care merge. De obicei isi primea incruntatura plina de blesteme pentru ca avea pasul prea mare. Hawkeye se uita atent prin jur. Nu si-ar fi dorit sa se intample ceva. Sa rateze un semn si sa greseasca ruta. Desigur, putea intotdeauna sa se intoarca si sa-si redreseze traseul, dar acum era manat de la spate de un sentiment ipocrit de mandrie. Nu isi permitea sa se faca de cafe-ole.
Isi strecura capul spre prima iesire si se incrunta. Nu vazuse decat o bucata de blana inainte de a se intoarce in loc. Blana. Blana nu era niciodata bine venita cand cautai locul dedicat dragonilor cazuti. Bine, poate ca nu era expert si o recunostea cu mana pe inima, dar nu mai auzise de dragoni cu blana. Poate ca ar trebui sa o intrebe pe Freyja...
Soimeanul se opri, uitandu-se in fata. Si-ar fi dat seama oricand dupa solzii colorati ce luceau inainte ca ajunsese bine. Zambi si se retrase intr-o parte, facandu-i loc Viperinei.
" Aici este"

**Freyja Maegan Guðríðr** · 09 Jan 2013, 14:16

Freyja inainte cuminte, tinandu-se dupa Hawkeye. Nu era prea atenta in jur, insa zarise niste lucruri destul de interesante. Cand in sfarsit ajunsera la locul dragonilor, se opri, desi soimeanul ii facuse loc sa sa treaca. Trebuia sa analizeze daca sa inainteze sau nu, insa nu se putea hotari. Era nerabdatoare sa vada ce anume i-ar putea oferi un asemenea loc, insa ceva o tinea. Nu stia ce, dar dintr-odata o curprinse o nehotarare.
Intr-un final, dand dubiile la o parte, trecu pe langa Hawkeye, nerabdatoare sa devoreze orice gasea despre dragoni. Era frapata de toate acele lucruri frumoase, intruchipari ale mandrilor dragoni si tot restul. Picturile infatisau minunatele creaturi in plina lor gratie, in zbor sau pe pamant, iar statuetele pareau atat de realiste, incat Freyja crezu ca sunt adevarate.
"Este minunat", sopti ea, nevenindu-i sa creada ca la Hogwarts exista asa ceva, si ea nu stiuse de el.
"Cum ai descoperit locul?"intreba ea, fara sa se opreasca din examinat.

**Colin Hawkeye Rovson** · 09 Jan 2013, 14:37

Il multumea sa creada ca facuse o fapta buna si ca trezise macar o chestie pozitiva in Freyja prin faptul ca o adusese aici. Isi incrucisa bratele la piept, stand ca o straja aproape de intrare. Dar pana la urma, nu mai suporta, asa ca pasi, ducandu-se tinta spre cartile asezate ordonat pe o masa de lemn lacuita.
Nu se schimbase ceva de cand venise ultima oara pe acolo. Desigur, pe atunci nu prea fusese atat de interesat de zona asta. Statuse mai mult printre statui cu oameni si diverse divinitati ale diferitelor culturi. Atmosfera era diferita in fiecare sector. Cel putin pentru el. Daca la animale il pocnea un straniu sentiment de mila, iar la oameni uimirea produsa de diversitate, la dragoni se simtea mic. Puterea omului palea in umbra aripilor marilor dragoni. Se uita inapoi spre intrare, acolo unde un dragon auriu statea cu aripile larg deschise deasupra oricui intra.
Puse cartea despre solzii dragonilor inapoi si se intoarse spre Freyja, miscandu-se usor si pozitionandu-se langa perete, ca sa nu stea in drum.
" Am fost ajutat. Acum aproape doi ani, cineva drag a disparut. Am crezut ca a murit, pierdut prin cine stie ce colt al lumii. Nu stiu... M-am simtit vinovat. Nu stiu de ce. Asa ca un fost elev mi-a spus sa vin aici. E un loc bun sa-ti aduni gandurile. Veneam aproape zilnic. Si, cu timpul, am indraznit sa ma uit si prin celelalte parti. Asa am descoperit zona asta dedicata dragonilor"
Ridica din umeri, simtindu-se putin rusinat ca ii povestise Viperinei ceva ce probabil ar plictisi-o. Nimanui nu-i placea sa asculte fortat pe altcineva, iar el cam asta facuse. Ar fi putut sa-i raspunda la intrebare si astfel incat sa o scuteasca de detaliile inutile.

**Freyja Maegan Guðríðr** · 09 Jan 2013, 15:20

Freyja nu spuse nimic, pentru ca nu stia ce anume ar fi putut spune. Ii parea rau ca Hawkeye pierduse pe cineva drag, insa nu ii putea impartasi sentimentele. Ea nu pierduse niciodata nici o persoana apropiata, si nu stia cum ar trebui sa te simti. Nu stia daca asta era o binecuvantare, totusi, caci atunci cand se va intampla, ii va fi mai greu. Totusi, el spuse ca a disparut, deci nu stia sigur daca acea persoana e moarta. Iar Kurt disparuse, iar in aceasta privinta stia cum se simtea. Insa deja se amestecase prea mult in asta, asa ca lasa aceste ganduri deoparte.
"E un loc minunat, cum am mai spus, insa am sa vin altadata", spuse ea, intorcandu-se.
"Atunci cand voi putea fi singura si voi putea sa analizez totul in liniste"
Avu impresia ca il jignise pe Colin si se enerva. De ce spunea mereu numai lucruri tampite?
"Adica...nu ca m-ai deranja...sau...dar stii tu", replica viperina, incercand sa dreaga ceea ce spusese, desi avea impresia ca inrautatise totul.

**Colin Hawkeye Rovson** · 09 Jan 2013, 15:41

Zambi si isi incrucisa iar bratele la piept. Ii venea sa pufneasca ironic atunci cand isi aminti ca asta era pozitia tipica prin care un om arata ca e intimidat. Era ciudat, deoarece nu o simtea pe Freyja ca pe o amenintare. Poate era incaperea, atat de stralucita in maretia dragonilor.
Isi privi varful tenisilor, cu mintea prin alte parti. Incepea sa creada ca exista un motiv al universului in spatele fiecarei actiuni. Nu prea isi dadea seama cum vine asta insa. Poate ca exista un pret ce trebuia platit pentru micile placeri ale vietii. Un sacrificiu. Sau poate ca totul era rascumparat odata cu caldura. Caldura insuportabila, neobosita in incercarea de a arde carnea de pe oase si a face sangele sa fiarba in vene. Si durerea. Durere cum nu a mai fost simtita si cum spera ca nici nu o s-o simta vreodata. Tipul de durere care lasa oamenii tipand. Pana la urma, sacrificiul era pentru totdeauna.
Isi ridica privirea spre tanara si zambi iar, amuzat de vorbele ei.
" Stai linistita, Freyja, inteleg ce vrei sa spui"
O batu usor pe umar, realizand prea tarziu ca nu asa se trata o domnisoara. Se stramba scurt.
" Ma bucur ca ai ajuns aici. Deci, ne intoarcem?" intreba calm, desi deja facuse doi pasi spre iesire.

**Freyja Maegan Guðríðr** · 09 Jan 2013, 23:03

Freyja dadu din cap, rasufland usurata cand Colin o lua inaintea ei. In acest fel nu putea sa-i vada fata devenita iar rosie sau sa-i auda bataile inimii cand o batuse pe umar. Si-ar fi petrecut toata dupa-amiaza cu el, daca acesta nu ar fi inceput s-o considere o bataie de cap sacaitoare. Insa nu stia cum anume sa-i spuna ce vroia, pentru ca nici ea nu stia prea bine ce anume vroia.
"Ai fost sau ai facut vreodata ceva de care te-ai temut pentru ca lumea te-ar considera o ciudatenie?"intreba, insa vocea sa suna falsa si prea taioasa in tacerea deplina ce se asternuse, intrerupta doar din cand in cand de sunetul pasilor lor.
"Adica...nu e chiar vina mea. Eu ma consider speciala, insa multe persoane ar crede ca sunt o ciudatenie a naturii."
Se opri brusc, punand o mana pe umarul lui Colin pentru a-l opri. Ar fi vrut sa gaseasca mai usor o cale de a-i impartasi secretul sau. Nu ii pasa daca va rade de ea sau daca o va ocoli. Trebuia sa spuna cuiva, si cui mai bine decat celui pe care il placea si in ochii caruia vroia sa creasca?

Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Camera Fantomelor 1 2 3 Next » //  / A Fair Deal

Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Camera Fantomelor
1 2 3 Next »
/ A Fair Deal