Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Camera Fantomelor

1 2 3 Next »

/ A unexpected events

Cand ajunse langa fantoma si James incepu sa vorbeasca cu fantoma, il prinse de umar si se duse putin in spatele sau pentru a fi sigura de ceva sau sa il traga pe baiat daca avea sa ii atace cu farse sau glume. Buzele i se dusera langa urechea baiatului si incepu sa ii sopteasca ceva.
- Chiar pare suparat,James. Tu il stii mai bine decat mine dar nu stiu ce sa zic. Nu vreau sa ne faca ceva... sau tie mai ales ca esti in fata, spuse aceasta putin suspicioasa
Era suspicioasa dar in acelasi timp avea si o mica teama in sange. Nu mai stia ce sa faca si ce sa zica iar in momentul in care fantoma auzi cuvintele baiatului isi ridica privirea spre el si ofta usor. Ochii Irinei i se marira iar mainile ei incepusera sa stranga putin umarul baiatului. Ce era cu fantoma aceasta de nu scotea nici un cuvant si doar ofta? Chiar era o mare prostie ca s-a gandit sa fie draguta.
-Nu mai pare o idee asa buna precum mi s-a parut la inceput. De ce ofteaza? Mi se pare putin cam...ciudat. Nu sunt sigura de ce se intampla acum, spuse ea zambindu fals lui James
Ce ar fi putut face ei unei fantome care nici macar nu doream sa le spuna ce are? Acum era si ea sigura ca iar incepea sa faca prostii si sa actioneze fara sa se gandeasca mai bine inainte.

James se uita la Irene si vazu ca aceasta incerca cu greu sa isi puna un zambet pe chip, ceea ec il distra pe baiat putin, stiind si el foarte bine cat de greu e uneori sa pari vesel, cand defapt nu esti deloc. Se uita dupa la Peeves si ii trecu prin cap, probabil cel mai patetic mod de-al inveseli pe strigoi, insa trebuia sa incerce, deoarece ceea ce urma sa scoata pe gura era ceva clasic pentru Peeves.
"Um, Peeves am vazut niste elevi de la etajul 5 ca se bucurau ca striogiul Peeves nu ii bate la cap, sau nu le joaca farse. Poate ar trebui sa le arati contrariul", zise James cu un zambet fals, pus si de el acum pe chip. Observa cum fantoma se uita din nou la el si la Irene cu o privire care chiar si la o fantoma, striga tristete toata ziua.
"Plecati, sau mergeti sa vorbiti cu celelalte fantome, eu vreau sa stau singur. Apreciez ca incercati sa ma ajutati, dar nu stiti prin ce trec", zise Peeves, pe un ton de om resemnat si cu asta pluti intr-un colt diferit al camerei.
JAmes se uita la Irene, asteptand ca fata sa zica ceva, deoarece el care il stia bine pe Peeves, nu mai avea cuvinte

Fata observa si zambetul fals al baiatului si chinuit care i se paru amuzant dar totusi amandoi se chinuiau sa fie draguti si veseli pentru fantoma. Cand baiatul incepu sa vorbeasca, mi-am pus fruntea pe umarul lui. Doamne, asta chiar il putea inveselii vreodata? Ma rog... poate da, ea inca nu stia de fantoma asa ca nu scoase nici un sunet. Cand Peeves incepu sa vorbeasca, Irine se intrista usor. Nu era deloc corect, pentru ca fantoma era foarte trista. Nu stia ce putea sa mai faca in aceasta situatia iar cand James se uita la ea, a ridicat pur si simplu din umeri. Fantoma pleca de langa noi si se duse intr-un alt colt.
-Nu stiu ce sa zic James. Pare foarte suparat si pe langa asta raspunsul este super urat. Chiar pare ca este foarte foarte suparat iar eu nu am nicio idee cum as putea sa actionez. Poate ca nu ar rebui sa fim asa de enervanti si sacaitori sau poate ar trebui sa ne ducem la el si sa il intrebem prin ce trece. Nu stiu ce sa zic. Alege ce putem face, spuse ea uitandu-se la baiat
Nu era asa de dragut sa fie suparat si chiar nu ii placea lui Irine sa vada pe cineva in cazul aceasta. Se uita draggut la baiat si astepta un raspuns de la el.

James se uita la Irene si la zambetul ei si apoi inapoi la Peeves. Nu stia cum sa ii explice fetei, ca strigoiul in cauza e fantoma farselor si era fantoma care facuse viata grea la castel multor studenti, in mintea lui James Peeves nu prea merita ajutor acum cand in sfarsit avea nevoie de el. Insa, baiatul tot timpul rasese cu Peeves, o singura data se suparase pe el cand aruncase cu baloane cu apa in directia lui pe coridor, udandu-i geanta si robele. Dar acum James parca simtea o obligatie fata de strigoi, o obligatie care venea de nicaieri, daca statea putin pe ganduri. Se intoarse din nou catre Irene si ii spuse incet, incercand sa nu fie auzit.
"Cred ca ar trebui sa vorbim cu restul fantomelor sa aiba grija de el.Adica, pun pariu ca ar vrea ca alaturi de el sa fie unii de rasa lui, nu? Adica tu daca ai fi trista ai vrea sa fi consolata de o fantoma sau de un om?" intreba James incercand sa se scoata din situatia de-a ajuta o fantoma, folosind logica.

Se uita la baiat putin cam pierduta iar in urmatoarea secunda cand incerca sa ii explice ceva, aceasta dadu afirmativ din cap. Chiar intelesese ce avea de gand sa faca baiatul dar nu prea stia cu cine sa vorbeasca pentru ca mai devreme fantomele au tabarat peste ea. Acum nu se stia daca mai puteau avea incredere in ea dar macar va incerca pentru Peeves oricum ei nu ii placea sa vada o fantoma sau un om trist asa ca mereu incerca sa il ajute sau sa o ajute cu ceva.
- Ok voi incerca sa vorbesc cu fantomele chiar daca nu cred ca ma vor mai asculta, dar ma rog macar incerc,spuse ea zambind dulce
Se uita din nou la baiat in timp ce un oftat ii iesii printre buze. Se uita la fantome si incepuse sa strige la ele pentru a venii la ea. Cand auzise acestea chiar se stransera nervoase putin in jurul fetei si intrebara ce doream de la ele de data asta. PRivirea i se duse la fiecare in parte si le chema mai in fata pentru a putea soptii.
-Am nevoie de voi pentru ajutor. Precum stiti cand iubesti pe cineva trebuie sa il ajuti pentru a fi mereu vesel iar in acest moment Peeves este foarte suparat. Voi ati putea sa aveti grija de el, sa vorbiti, sa il distrati pentru ca si el a facut aceelasi lucru cu voi, spuse ea zambind dulce
Fantomele cand auzisera au dat afirmativ din cap si au inceput sa se duca pe la el. Irine se duse la James si doar ii spune un "S-a rezolvat".

James privi cum fantomele se indreapta catre Peeves si se simtea putin usurat ca nu era el cel care trebuia sa il consoleze sau sa il ajute pe strigoi. Pana la urma Peeves nu il ajutase cu nimic niciodata, ci James nu credea ca trebuie sa fi recunoscator cuiva doar fiindca ti-a facut viata tie mai usoara decat celorlalti. Totusi o putea intelege putin pe Irene ca ii pare rau de fantoma, insa doar putin, fiindca era clar ca inca nu se intalnise cu Peeves intr-o zi buna de-a lui.
"Hai sa plecam de aici", propuse James, plictisit deja de camera asta sau de fantome. "Daca ai chef sa vezi camerele de la Hogwarts, am eu ceva incaperi mai interesante", continua baiatul un zambet aparandu-i pe chip.

Se simti exasperat cand o fantoma il batu pe umar, semn ca trebuiau sa mai stea in aceea camera,
"Um, James, Peeves zice ca vrea sa va vada numai pe tine si pe domnisoara", o fantoma ii zise.
"Bine. Apropo, de unde stii cum ma cheama"? intreba James confuz. Fantoma ii zambi, cel putin soimeanul credea ca e un zambet. "Am metodele mele", si cu asta disparu din vederea baiatului.

Nu ii placea deloc starea fantomei dar nu avea ce face in aceasta privinta daca el nu a vrut sa il ajutam cu nimic asta este. Cand baiatul aduse ideea de a pleca de acolo, a dat afirmativ din cap pentru ca ii suradea ideea de a pleca din acel loc.Nici nu apuca sa faca un pas ca o fantoma il batu pe umar pe James si ii spuse ca Peeves vrea sa stea de vorba tocmai cu ei, cei pe care i-a indepartat mai devreme cand a vrut sa ii ajute. Se uita la James si dadu in sens negativ din cap.
- James nu mi se pare o idee asa de buna. Nu stiu dar este prea ciudat tot ceea ce se intampla. Ma devreme ne-am dus sa il ajutam si nu a dorit iar acum ne cheama inpoi?Este cam ciudat si sunt cam suspicioasa. Nu se stie ce planuri au fantomele astea. Ce vrei sa facem?, intreba aceasta uitandu-se suspicioasa la baiat.
In fantome nu prea puteai avea incredere niciodata. De asta era foarte sigura si invatase acest lucru foarte repede de cand il intalnise pe James. Tocmai el ii spusese ca nu poate avea incredere in Peeves iar modul lui de a actiona o facea pe fata sa aiba mari suspiciuni in privinta actiunilor pe care doreau si aveau sa le faca.Continua sa se uite la baiat, asteptand un raspuns de la aceasta iar dupa sa treaca la treaba.

Si lui James i se parea putin ciudata treaba, insa in mintea lui tot il presa un gand care ii repeta la nesfarsit ca fantoma care ii chema e Peeves, o fantoma cu care vrei tot timpul sa fii in relatii bune, chiar daca e aproape imposibil. James lua decizia pentru el si se gandi daca ar fi o idee buna sa vina si Irene. Daca o dadeau in bara si strigoiul se enerva pe ei, urmau sa aiba o viata imposibila pana aveau sa termine anul 7 si sa paraseasca Hogwarts.
"Eu ma duc sa vad ce pot face", zise James. "Sa stii ca Hogwarts fara Peeves e cam sec, nu cred ca m-as obisnui", incheie el cu un zambet pe chip.

Se apropie incet de strigoi, fiind foarte concentrat pe ce avea sa ii zica, nici nu se uita iin urma sa vada ca colega lui il urmase. Cand ajunse la cativa metri de Peeves, fantoma se intoarse catre ei.
"Ei bine ati zis ca vreti sa ma ajutati, mai vreti si acum asta?" intreba strigoiul, cu ochii lui de fantoma atintiti pe James si parca acestia nu acceptau un "nu" ca raspuns.
"Pai da, eu cel putin te ajut cu ce pot si sunt sigur ca si Irene va face la fel", zise James, abia apoi fiindui putin scuze ca o bagase si pe colega lui la inaintare.

Se uita cu atentie la baiatul din fata ei care se pare ca deja luase o decizie pentru el. Nu prea stia ca putea sa faca in aceasta situatia si putin i se parea ciudat dar totusi nu avea de gand sa il lase pa baiat singur. Cand aceasta spuse de Peeves, un oftat ii iesii printre buze lui Irine. Era ciudat ca cineva sa creada acest lucru despre o fantoma.Dar intr-un fel mai dragut chiar foarte dragut.Aceasta merse dupa baiat iar cand ajunse la fantoma si incepu sa vorbeasca, Irine ridica din sprancene si se uita mirata la fantoma din fata baiatului si a sa.
- Pai te vom ajuta cum putem noi mai bine. Nu este dragut sa vezi pe cineva suparat iar oricum noi din prima am dorit sa facem asta. Mai ales James. Contezi mult pentru academia asta si daca vei sta asa suparat nu vei mai fii Peeves. Cu ce putem sa te ajutam in acest moment?, intreba aceasta zambind foarte dragut la fantoma
Doreau sa o ajute cu ce puteau ei mai bine si oricum poate aveau si ei noroc cu aceasta fantoma si va devenii mai vesel de data asta. Se uita la James apoi la fontoma si dintr-o data se pierdu pe sine insasi. Nu mai stia ce se intampla pe aici si chiar dorea ca fantoma sa explice ce i se intampla in aceaste momente.

"Ei bine James", incepu Peeves, socandu-l putin pe soimean atunci cand ii spuse numele, deoarece nu credea ca il stie. "Problema e ca voi pleca in curand din acest castel. Se pare ca profesorii s-or saturat de mine, de farsele mele, de glumele mele, adica pe scurt de atitudinea mea in general. Faza e ca nu stiu ce sa fac... Hogwarts a fost viata si casa mea odata ce am devenit o fantoma, habar nu am unde sa ma duc."

James putea sa jure ca daca fantomele putea plange, Peeves era deja intr-o balta de lacrimi care inca mai curgeau. Baiatul chiar nu stia cum sa il ajute pe strigoi. Viata la Hogwarts fara el ar fi ciudata, insa mult mai linistita. Insa dupa orele lungi de studii si clasele imposibile, chiar si cele mai stupide glume ale lui Peeves te inveseleau, de aceea strigoiul era o emblema pentru castel. James credea ca profesorii inteleg acest lucru, insa se pare ca se insela.
"Nu te teme Peeves, te ajutam noi cumva", zise cu o voce sigura, insa apoi se intoarse catre Irene, cu o privire care ii trada nesiguranta