Darkmark RPG Forum / Lumea Vrăjitoriei / Aleea Nocturn

« Previous 1 2 3 4 5 Next »

/ Aleea Nocturn 14C

Kennya alerga nelinistita pe strada ticsita de Incuiati. Intra intr-un bar mohorat, ce parea ascuns de privirea acestora, si il privi pe Tom, proprietarul Ceanului Crapat. Nu il saluta si trecu repede pe langa mesele prafuite spre curtea din spate. Isi scoase din roba lunga si neagra bagheta, si lovi incet de trei ori caramizile de piatra in ordinea inversa a acelor de ceas. Se forma o intrare in forma siluetei, iar fata intra pe Aleea Diagon. In viata ei nu intarziase si acum se simtea pe punctul de a blestema toti vrajitorii ce ii stateau in cale isi faceau cumparaturile linistiti. Se uita in spate si vazu ca peretele era intreg din nou.

Incepuse din nou sa alerge si auzea franturi din conversatiile trecatorilor, uitandu-se speriati la ea. Pentru o secunda, paru sa prinda o frantura din conversatia unui batran ce facea cumparaturile cu fiica si nepotii lui.

'Am auzit sa a absolvit scoala. Oare ce se va alege de viitorul ei acum? Putea sa realizeze atat de multe daca nu o apuca pe aceasta cale gresita.'

Kennya rase in sinea ei. Oare din cauza ca zvonurile se raspandeau atat de repede si era deja cunoscuta ca o Devoratoare a Mortii sau pentru ca batranul acela slab si fara minte nu stia ca astfel va atinge culmi nebanuite. Fosta viperina o lua la dreapta si intra pe Aleea Nocturn. Totul parea invaluit in intuneric datorita stradutelor inguste si a magazinelor inghesuite. Avea niste amintiri mai mult decat placute pe aceasta Alee, indiferent daca urma un plan sau doar cumpara din placere lumanari otravitoare, ingrediente interzise, cranii sau oase umane. Trecu pe langa Borgin si Burkes, salutand vanzatorul cu o miscare din cap si o vazu pe Isabella asteptand-o nerabdatoare. Isi trase gluga pe cap pentru a se feri de privirile curiosilor si se adresa fetei care statea in fata ei.

"Nu am nici o scuza pentru intarzierea mea. Acum sa continuam cu planul nostru de aseara."

Isabella o privi putin pe Kennya si isi feri gluga asa incat ea sa o vada bine la fata. Ii zambi si rase putin de faptul ca se scuza.
"- Hai ca n-ai intarziat mult."
Cele doua mersera una langa alta pe o straduta plina cu incuiati si vrajitori. Dar nu le dadeau nicio atentie, fiind prea cufundate intr-o discutie foarte secreta si ce voia sa fie ascunsa de ochii lumii.

"- Eu zic ceva negru.." spuse Isa gandindu-se.
Kennya se opri din mers si parea ca tocmai avea o revelatie nemaivazuta, nemaiauzita si in totalitate exclusiva, in direct [si in reluare]:
"- Dar sa fie ceva din material mai scump!"
Isabella se gandi o clipa si realiza ca prietena ei avea perfecta dreptate.
"- Trebuie sa gandim planul asta cum trebuie. Organizatia noastra merita tot ce e mai bun."

Kennya zambi aprobator si ele continuara sa mearga..

Kennya se indrepta spre singurul magazin de mobila de pe Aleea Nocturn. Era atat de ascuns printre celelalte, incat numai un bun cunoscator stia cu adevarat unde se afla, sau chiar ca exista. Kennya isi petrecuse prea mult timp aici ca sa ignore si cele mai mici detalii. Toate siluetele de pe Aleea Nocturn erau bine ascunse sub glugi negre si robe groase. Dar toti pareau sa se stie unul pe altul. Kennya si Isa mergeau cu pasi mari pe straduta pavata si salutau in tacere pe cei care inclinau capul in fata lor. Nori se adunau cu o tacere blanda pe cer si doua minute mai tarziu stropi mici de ploaie cadeau pe trupurile ascunse.

Kennya se opri brusc si isi intinse mana spre Isa, in semn de oprire. Aceasta mustacii si se uita in dreapta. Fosta viperina aproba din cap si o vazu pe partenera ei, deschizand usa unui magazin mohorat. Intrara in incaperea minuscula, cu cateva fotolii de vanzare si vazura o femeie scheletica ce cosea o fata de masa. Fosta viperina facu abstractie ce aerul inchis din magazin si se indrepta spre femeia care le zambi fericita. Cele doua observara cativa dinti lipsa in gura femeii, dar stiau ca profitul acestui magazin era oarecum mic.

"Vrem sa vedem marfa din spate!" zise cu o voce autoritara Kennya.

Femeia zambi si mai larg si facu o plecaciune in fata lor aratandu-le cu mana pe unde sa o ia. Isa merse prima, dar Kennya ii puse o mana pe umar.

"Las-o pe ea prima Isabella."

Isabella se intreba de ce atata vigilenta cand era vorba doar de un magazin si de o batrana vanzatoare. Dar aproba scurt din cap si se opri lasand-o pe doamna in varsta sa treaca inainte. Aceasta mergea cu pasi marunti si nu prea repede. In spate erau tot felul de lucruri. Mobiliere asezate pe grupulete, ca si cum ar fi o camera, fotolii si canapele in o gramada de modele. Cele doua fete trebuiau sa se gandeasca bine la decizia pe care trebuiau sa o ia.

"- Nu stiu ce sa spun.. Trebuie sa fie ceva.." incepu Isa uitandu-se in jur si incruntandu-se in timp ce se gandea.
"- Maret!" continua Kennya privind inainte.

Daca le-ar fi vizionat cineva si ar fi aflat care era de fapt misiunea lor secreta, probabil ca or ar crede ca sunt nebune ori.. ar rade. Da, cu siguranta ar rade.. isi spuse Isabella. Dar mai apoi ar regreta amarnic. continua in gand si un zambet malefic i se lati pe fata.

Dupa ce vanzatoarea inainta putin, stand aproape in mijlocul camerei uriase, isi deschise bratele si zambi linistita.
"- Uitati-va si alegeti ce va pofteste inima!"
Apoi isi impreuna mainile si fara sa piarda zambetul acela de batranica, iesi din camera.

"- Zambetul ala ma sperie." sopti Isabella cu o voce grava.
Kennya rase si, in timp ce fosta Cercetasa isi strangea roba mai tare in jurul ei, inaintara printre mobiliere.
"- E prea frig.." sopti Isa ca pentru sine.

Fosta viperina incerca sa-si faca loc prin incaperea aglomerata. Mobilierul din spate parea vechi de mii de ani, dar in acelasi timp era intr-o stare perfecta. Nici una dintre fete nu se gandi la cheltuiala, dar acum schimbau priviri ingrijorate. Antichitatile costau mai mult decat era nevoie, iar Kennya era mai mult decat sigura ca batranica va mai adauga ceva la pretul actual pentru propriul profit. Isi indrepta spatele si se uita dupa un geam. Vazu in spatele incaperii o draperie de un verde bolnavicios. Kennya simtea nevoia de aer curat si isi puse in gand ca nu era de lepadat nici putina lumina pentru a alege mai cu grija lucrurile de care aveau nevoie.

"False. Draperii false." Isi zise ea dezamagita.

Se indeparta si isi scoase bagheta din faldurile robei. O sficui, iar lumanarile suspendate in aer se aprinsera. Camera deja obscura, era acoperita de cateva petice opace de lumina. Cele doua aveau de mult fixat in minte planul, dar nici una nu credea ca este asa greu sa gasesti mobila potrivita pentru locul care le servea ca sediu. In timp ce Isa analiza o masa dreptunghiulara, sculptata din stejar si acoperita cu sticla, Kennya se apropie de niste scaune cu spatar inalt si acoperite cu un material de culoare caramizie. Incerca timp de cateva minute sa-si imagineze incaperea din Casa Cruplud cu piesele de mobilier si se departa de ele considerand ca nu erau destul de potrivite.

Hmm.. facu in gand Isabella in timp ce privea cu atentie masa. Lemnul din care era facuta era foarte rezistent si modelul era unul care patra atat antichitatea cat si ceva din gusturile noi in materie de mobilier. Ii placea. Era o masa lunga, dreptunghiulara, la care puteau sta toti Devoratorii.

Daca masa ar fi inconjurata de scaune cu spatare mari, impunatoare, ar fi fost perfecte pentru camera de sedinte. Locul acela chiar avea nevoie de o schimbare. Incet, incet cele doua, ajutate de restul Devoratorilor aveau sa isi implineasca misiunea: o Casa Cruplud noua. Evident, nu numai asta era misiunea lor, dar pentru moment, e tot ce aveau de facut. Misiunea unui Devorator nu se termina niciodata.

"- Kennya, hai sa vezi asta." facu Isa chemand-o.
Fosta Viperina veni curioasa si privi cu atentie masa.
"- Hmm.." facu ea uitandu-se cu atentie la masa pe care i-o indicase Isa.

Kennya se apleca deasupra mesei si incepu sa o analizeze atent. Din cate stia fosta viperina, in lumea Incuiatilor, concurenta de pe piata imobiliara era acerba. Insa aici, in lumea vrajitoreasca, erau putine magazine de acest fel si era total nepotrivit ca cele doua sa intre intr-un magazin plin de vrajitori suspiciosi si inarmati. Mai ales dupa ultimele evenimente in legatura cu disparitia lui Harry Potter. Fata mustacii si isi fixa bine adanc in minte ca asta era singurul magazin in care puteau sa umble nestingherite. Iar reamenajarea sediului era una dintre prioritatile lor. Munca de echipa ar creste considerabil intr-un mediu armonios.

Kennya se opri si clipi de cateva ori. De unde atata sensibilitate?! Mediu armonios... Pe naiba. Daca cele cateva scaune de acolo nu ar fi putrezite de ani de zile si nu ar cadea cu ei, nu ar fi nevoita sa treaca prin asta. Avea planuri mult mai importante. Se mai uita cateva secunde la masa si isi spuse in gand. 'Clasic'. Isi aminti brusc ca aveau nevoie de o noua biblioteca si cativa tabureti si isi indrepta spatele.

"Da. E destul de buna. Se potriveste cu scaunele de acolo." Si arata spre niste scaune inalte de data asta imbracate intr-un material negru si vaporos.

"Isabella. Ne trebuie si o biblioteca si niste draperii noi. Cele actuale sunt mancate de molii."

Isa incuviinta din cap fericita ca macar au ales o masa si scaunele potrivite pentru camera de sedinte.
Fosta cercetasa se uita in jur dupa o biblioteca atat in stil mai clasic, dar si putin mai modern.
Mai in spate, aliniate una langa alta, erau mobilierele cu rafturi, fie inalte pana in tavan, fie pana mai jos, unde puteai insira carti. Isa se gandi ca ar merge si doua sau trei fotolii langa biblioteca. Se uita in jur si o lasa putin pe Kennya sa se decida asupra carei biblioteci i se parea mai buna.

Isabella se gandi o clipa la ceva si se intoarse spre Kennya zambindu-i.
"- Voiam sa iti spun ca.. Uite, Kennya, tin la tine ca la o sora. Si vreau sa stii ca mereu voi fi de partea ta si aici ca sa te ajut si sa te ascult. Te poti baza pe mine. Oricand."

Si era adevarat. O cunostea pe fosta viperina de un an si ceva, si desi nu vorbisera foarte mult la inceput, o admirase mereu. Incepusera sa lege o prietenie si cum Isa nu mai avea mai pe nimeni in ultimul timp, insemna enorm pentru ea.

"- Voiam sa iti spun ca.. Uite, Kennya, tin la tine ca la o sora. Si vreau sa stii ca mereu voi fi de partea ta si aici ca sa te ajut si sa te ascult. Te poti baza pe mine. Oricand."

In timp ce asculta vorbele Isabellei, Kennya se impletici in propriile picioare si se impiedica de covorul ros de vreme. Se simti putin rusinata, dar nu o arata. Fosta viperina isi intoarse capul spre cealalta fata si il inclina in semn de respect. Nu stia cum sa-i raspunda in cuvinte, dar Isabella stia ca sentimentele erau reciproce. Kennya se indrepta spre singurul tabou expus in camera si se uita indelung la el. Nu parea sa exprime nimic, ci doar intuneric. Sau asta parea sa exprime propriile ganduri. In urmatorul moment se intamplara mai multe lucruri deodata, Kennya simti o atingere sinistra pe umar si se intoarse speriata, rasturnand in miscarea ei brusca cateva vaze fragile, Isa isi scoase cu repeziciune bagheta si o indrepta spre persoana care statea acum fata in fata cu prietena ei. Dupa cateva secunde de liniste, in care numai respiratia grea a Kennyei se auzi, cele doua reusira sa o vada pe batrana care vindea in magazin, la fel de zambitoare ca prima data cand intrasera pe usa. Kennya se enerva si o lovi cu putere peste fata.

"Fa-ti simtita prezenta cand intri, sarpe ce esti!" striga la femeia inaintata in varsta care se ridica de pe jos.

Aceasta facu o plecaciune adanca si ii arata cu un deget lung si slab catre o scara spiralata din fier, aflata in coltul cel mai intunecat al incaperii. Fosta viperina isi intoarse spatele si ii facu semn celeilalte fete sa vina cu ea. Se opri cateva secunde si isi scoase bagheta. O indrepta spre vazele faramitate si zise "Reparo!". Dupa ce obiectele ornamentate erau acum intregi si la locul lor, Kennya isi aprinse bagheta si se uita suspicioasa pe scara in sus. Incepu sa urce treptele inguste, in timp ce respira aerul umed ce venea de sus.

"Vino Isabella."

Isabella urca primele doua trepte in urma Kennyei cand brusc se opri si o prinse pe fota Viperina de bratul acoperit de pelerina sa lunga si neagra. Fosta Cercetasa observa ca desi Kennya era Adulta, inca purta o pelerina neagra si simpla care avea emblema argintie a Casei Viperinilor. Zambi in sinea ei si privi lung emblema admirand sustinerea cu care prietena ei inca isi sprijinea fosta Casa.
In cele din urma isi dadu seama ca Viperina se uita la ea asteptand, cu o privire curioasa si surprinsa. Isa isi reveni in fire si spuse dupa ce se uita din nou in jur.

"- Asta a fost foarte sinistru." afirma ea, apoi continua vazand privirea intrebatoare a Kennyei: "Adica batrana asta.. Daca e o capcana acolo sus?"

Isabella ii dadu drumul bratului Viperinei si amandoua se uitara indelung la scara care urca tot mai sus, in spirala. Nu puteau distinge nimic de acolo pentru ca lumina slaba de jos nu patrundea pana acolo si intunericul parea sa o inghita de la jumatatea scarii.

Kennya doar facu un semn hotarat din cap si Isabella stiu ca trebuiau sa mearga. Isi scoase bagheta de sub pelerina si rosti clar "Lumos!" vocea ei fiind urmata mai apoi de a prietenei sale care isi scoase si ea bagheta, iar acum, privite de jos, varfurile luminoase se indepartau tot mai mult.
Fosta Cercetasa privi cu coada ochiului in jos si i se paru ca o umbra ciudata le urmareste, apoi dispare in intuneric. "Imaginatia asta.." isi zise in gand si clatina din cap.