Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Oglinda lui Erised

« Previous 1 2 3 4 5 6 Next »

/ Awake and Alive

Zambi, privind din nou reflexia din oglinda; avea dreptate. Le iubea mai mult ca pe oricine, pentru ca fusesera acolo mereu, pentru el. De fiecare data cand aparea ceva, Bell sau Rose apareau si ele. Erau ca niste magneti, se miscau la unison, incercand sa faca ce era mai bine pentru fratele lor mai mic.
"-Ai dreptate" remarca el.
Simti nevoia sa spuna asta.
"-Si multumesc.." continua baiatul, cu un suras pe chip.

Ema aproba usor din cap, continuand sa priveasca suprafata oglinzii; il lovi brusc o curiozitate acerba, care il impiedica sa se abtina.
"-Ma intrebam..ce vezi in oglinda?" spuse el, putin jenat.
Poate ar fi trebuit sa taca, totusi.

Ema zambi. Stia cum se simtea ea cand ii intreba pe altii acest lucru. Poate ca sala in care se afla Oglinda lui Erised accentua intotdeauna curiozitatea oamenilor.
" - Ceva ce inca nu inteleg... " raspunse ea cu un oftat. " Vad o sala mare si plina de lumina, dar lipsita de prezenta oamenilor."
Isi arunca iar privirea spre Oglinda, pentru a putea oferi un raspuns asa cum se cuvine.
" - Sunt multe lucruri regale, daca pot spune asa. Mobila de lux, tablouri valoroase cu rame aurite. Mai devreme, am zarit un domn. Avea aspectul unui majordom. Nu a facut decat sa-mi atinga umarul in reflexie. A plecat si nu a mai revenit de atunci..."
Se incrunta usor si chiar isi musca buza inferioara. De obicei, stia la ce sa se astepta sa vada atunci cand se uita in Oglinda si pana acum, nu se inselase. Isi dorise in primii ani sa isi vada sora acasa. Se intamplase. Isi dorise sa isi vada prietenii impreuna, dupa momentele de tensiune. Se intamplase de asemenea. Dar acum... Acum nu avea nici cel mai mic indiciu despre ce isi dorea. Ar fi vrut sa faca un exercitiu psihologic, sa-si acceseze cumva subconstientul pentru a descoperi raspunsul.
" - Sunt confuza" adauga Ema pe un ton ciudat.
Da, 'confuza'. Asta era un cuvant potrivit.

Nate zambi; i se intampla mereu sa fie nedumerit, sa caute raspunsuri la unele intrebari pentru ca mai apoi sa se intrebe de ce facea asta. Erau lucruri care nu meritau timp, energie sau alte resurse. Mereu aveau sa fie; si din pacate, ele ocupau primele locuri in topul obiectivelor oamenilor.
"-O sa treaca...cu timpul" remarca el.
Poate nu ar fi trebuit sa spuna nimic. Dar nu putea sa'si ia vorbele inapoi.
Ema insa paru sa fie in regula.

Privi din nou reflexia din oglinda. Ei, impreuna. Era ceva irealizabil - sau cel putin asta credea in momentul de fata. Pentru ca Rose nu dadea semne sa vrea sa se intoarca. Macar o avea pe Bell, lucru ce il linistea in unele momente.
"-Cum e in anii mai mari?" o intreba el pe Ema. "Am inteles ca la cursuri lucrurile se complica..." continua baiatul, curios.

Ema zambi.
" - Adevarat. Lucrurile se complica in anii mai mari. Materia e mai multa, dar pana la urma si mintea noastra devine mai cuprinzatoare. Se formeaza mecanismul logicii si un fel de a gandi si a invata. O sa fie, desigur, mult de munca, unde nu e, dar in final va fi bine."
Se ridica usor pentru a se apropia de Oglinda. Isi lasa usor capul intr-o parte, incercand sa vada sala reflectata din alt unghi. Cine stie unde o vor duce pasii vietii?
Atinse suprafata neteda, urmarind cateva clipe cum dispare amprenta ei de caldura pe sticla rece. Cu coada ochiului, surprinse miscarea unui umar in celalalt colt al Oglinzii. Se intoarse spre Nate, dar baiatul nu paruse sa se fi mutat.
" - Te-ai miscat?" intreba ea usor incurcata.
Isi scutura capul si se aseza iar langa el, intorcandu-si din reflex parul pe degete.
" - Stiu ca e prea devreme pentru intrebarea asta, dar ce vrei sa faci in viitor? Te-ai gandit la o meserie, ceva?" intreba ea curioasa.

Tanarul zambi, ridicand usor din umeri.
"-Intr-un timp, vroiam sa fiu Auror. Insa acum nu stiu daca imi mai doresc acelasi lucru" remarca el.
Fiecare an care trecea il facea sa se razgandeasca. Din nou si din nou. Era destul de stresant - dar stia ca mai are sase ani la dispozitie. Timp suficient ca sa se decida.
"-Poate ar trebui sa ne intoarcem" sopti Ema, cand un zgomot infundat se auzi de pe coridor. Era intru totul de acord.
"-Poate ne vom intoarce aici" ofta el, cand deschise usa sa iasa soimeanca.
Pornira impreuna spre Turnul elevilor, atenti la orice umbra sau miscare. Fusese o noapte frumoasa.


Edit By Raizen

Puncte
Ochi-De-Soim - 250.5

Topic Closed !