Before the Dawn
|
29 Jan 2011, 15:38
Post: #1 |
|||
|
|||
OOC: Just me & Rosalie Andrews Blackfire
Intunericul isi lasase mantia de cenusa pe deasupra satului. Era atat de liniste, incat puteai sa iti auzi fiecare respiratie..fiecare bataie a inimii care se chinuia sa reziste, sa nu se dea batuta acum, in cel mai culminant moment al vietii.Pe stradutele pustii ale Hogsmeade'ului, doua siluete fumurii mergeau in liniste; pasii le erau grabiti, apasati, de parca se indreptau spre o sentinta la moarte. Poate asa si era. Infruntasera sfarsitul de atat de multe ori, incat acum le intrase in obicei sa isi puna viata in pericol; sa caute adevarul in cele mai negre strafunduri ale minciunii si sa faca dreptate. Pentru ca era singura lor sansa.. "-Esti sigura ca e acolo?" sopti una din voci. "-Da. L'am auzit clar pe Porrin cand a spus ca medalionul e in Conacul Bantuit" murmura cealalta voce. "-Bun atunci; ar trebui sa il gasim inainte de rasarit" raspunse prima voce, putin incordata. "-Si il luam la castel ca sa'l distrugem?" intreba vocea mai ragusita. "-Da. Nu puteam aduce sabia aici" chicoti prima voce. Ajunse pe treptele crapate ale Conacului, cele doua ce oprira. Doua maini albe, cu degete subtiri, dadura gluga cenusie jos, dezvaluind un chip palid, aproape sidefat, inconjurat de un par bogat, ciocolatiu, cu onduleuri lejere. Bell Evans isi privi prietena, iar Rosalie Andrews isi descoperi la randul sau chipul. "-Sa intram" spuse cercetasa, cu o voce glaciala. |
|||
29 Jan 2011, 16:56
Post: #2 |
|||
|
|||
Rosalie facuse primul pas in Conacul Bantuit foarte hotarat,dar al doilea putin mai discret gandindu-se ca s-ar putea ca cei doi Devoratori sa fie chiar aici,pe undeva ascunsi. De data aceasta tanara isi luase pelerina invizibila in caz de forta majora,deoarece isi invatase lectia de data trecuta. Nici acum nu ii venea sa creada ca cele doua inca mai erau in viata. Dupa atatea probleme inca mai erau una langa alta cautand un medalion de care se zvoneste ceva ce numai ele doua stiu,exceptandu-i pe Porrin si Lestrange,cei doi care au avut grija sa le faca zilele un calvar in ultimele saptamani, de fapt...poate chiar luni.
"Haide,sa intram..!",spuse una dintre fete,iar cealalta aproba usor. Era clar ca voiau sa isi ascunda identitatea intr-un asemenea loc desi probabil ca nu mai era nimeni pe aici. Doar ele puteau sa se aventureze din nou spre ceva din care au mici sanse sa scape. Acum era una dintre sansele pe care le cautau. Acum puteau sa distruga din nou...acel ceva! Pentru prima data Rose si Bell intrasera aici in cautarea acelui medalion. Aveau sa isi decida din nou soarta. ![]() |
|||
29 Jan 2011, 18:27
Post: #3 |
|||
|
|||
Intunericul devenea din ce in ce mai patrunzator, intinzandu'se in jurul lor cu o forta invincibila. Puteai sa'l simti cum iti invadeaza intreaga fiinta, tinandu'si ultima respiratie. Era un ultim joc..o ultima infruntare..o ultima sansa la o viata buna. Si aveau sa lupte pana la ultima suflare.
Medalionul trebuia distrus. Iar o data distrus, incepea o alta poveste. Filele cartii erau rasfoite cu repeziciune; iar fiecare pagina data reprezenta inca un horcrux distrus. Deja reusisera sa duca la bun final o poveste. Inelul negru fusese nimicit in acea noapte cu luna noua din Padurea Interzisa. Acum trebuiau sa gaseasca acest medalion, inainte de ivirea zorilor. Cu repeziciune, Bell spus in gand Alohomora! iar usile negre se deschisera. Dezvaluira insa in spatele lor o alta oroare, prea cunoscuta in istoria Hogsmead'ului. "-Poarta Neagra!" anunta cercetasa, cu o voce sumbra. "-Si cum trecem de ea?!" replica Rosalie, usor derutata. "-Nu ai mai fost aici?" intreba Bell, cu o voce limpede. |
|||
29 Jan 2011, 21:12
Post: #4 |
|||
|
|||
Rosalie se uita nedumerita la Bell incercand din rasputeri sa isi aminteasca ce ar putea face. Se gandea la vraja "Bombarda" insa parea prea ridicol. Era atat de obosita incat nu mai stia ce sa zica,nu isi mai amintea ce au de facut in fata aceste mici probleme,desi a mai fost in "Urlet in Noapte" de atatea ori si chiar foarte recent cu Alice. Brusc,si-a amintit ce are de facut,de fapt ce aveau de facut si fosta soimeanca rosti:
"Bell,esti gata?" Aceasta dadu aprobator din cap scotandu-si amandoua la iveala baghetele. Apoi invartindu-le in armonie spusera deodata: "Alohomora!" Cand poarta se deschise ambele suflara usurate. Era timpul sa inceapa o noua aventura. Era timpul sa caute medalionul-Horcrux. ![]() |
|||
29 Jan 2011, 22:14
Post: #5 |
|||
|
|||
Poarta scartai fantomatic in aerul glacial, facandu'le sa tremure; nu stiau daca de frig, sau de teama..sau poate de amandoua. Nu avea cum sa nu iti fie frig. Era un ger de inghetau pana si pietrele. Iar Conacul Bantuit nu era chiar un loc unde sa'ti petreci o noapte doar de placere.
Bell isi puse gluga inapoi pe cap; simea curentul cum ii involbura suvitele de par in jurul gatului, si era mult mai bine sa isi ascunda chipul. Nu trebuiau sa iasa in evidenta. Pentru ca o data trecute de Poarta Neagra, intrau in cel mai intunecat loc din Hogsmeade. Intregul sat vorbea despre lucrurile pline de magie neagra care se petreceau in fiecare noapte cu luna plina in spatele portilor. "-Intram?" intreba Rosalie, cu respiratia intretaiata. "-Cred ca nu avem de ales" replica Bell. "-Fie ce a fi!" sopti tanara, punandu'si gluga pelerinei peste chip. Omoara sau lasa'te ucis.. Era o zicala care ii venea de atat de multe ori in cap, incat nici nu ii mai patrundea adevaratul sens. Care era treaba cu ea? Nu stia de ce mintea sa reactiona in acest mod de fiecare data cand era in pericol. Isi dadu o suvita de par din fata, tinand in cealalta mana bagheta aprinsa. |
|||
30 Jan 2011, 02:00
Post: #6 |
|||
|
|||
Rosalie si Bell aproape ca puteau trece neobservate cu glugile pe cap. Pareau mai degraba doua Devoratoare a Mortii decat doua persoane care au sosit de la Hogwarts pentru a cauta un Horcrux in miez de noapte. Totul parea atat de penibil. Nimeni nu si-ar putea imagina ca aceste doua fete cauta un medalion in "Urlet in Noapte". Intrebarea era daca vor gasi acel ceva aici? Nu auzisera nimic ... nu a spus Porrin ceva in legatura cu acel medalion si totusi Rosalie il vazuse in vis si o soapta puternica i-a spus ca acela este unul dintre Horcruxurile lui Porrin. Incetul cu incetul acest cosmar avea sa se sfarseasca. In clepsidra timpului totul se scurgea atat de repede si erau tot mai aproape de moarte sau de o noua viata. Unele momente critice vor decide acest lucru...
![]() |
|||
30 Jan 2011, 13:19
Post: #7 |
|||
|
|||
Bell isi pleca privirile in fata usii, iar apoi puse mana pe clanta ruginita; metalul rece ii trimise un fior de groaza in tot corpul, facand'o sa tremure. Apasa usor manerul, iar usa se deschise cu un mic scartait. Un zgomot ca de ceva lovit se auzi imediat, iar cercetasa spuse in gand Protego!
"-Ah, era doar un cuier batran" mormai ea, cand Rosalie privi alerta in jur. "-Sa continuam" spuse aceasta. Bell dadu usor din cap in semn de aprobare; inchise usa in urma ei si privi prin perdeaua de intuneric. Bagheta sa nu reusea sa strapunga bezna adanca ce parea sa le inghita din moment in moment. Nici macar nu avea idee de ce era acolo..in loc sa stea in patul sau din Turnul Cercetasilor, sa doarma fara nicio grija. Dar viata sa fara griji se terminase cu mult timp in urma; cand simti cum o bucata din sufletul sau piere, sub strafulgerarea verde a unei baghete atintite spre pieptul celui mai bun prieten. Hayden murise, iar o data cu disparitia lui, disparu si o parte din vechea Bell. Se schimbase..intr'atat, incat acum era in stare sa omoare daca avea sa aleaga intre a muri sau a fi ucisa. |
|||
30 Jan 2011, 15:04
Post: #8 |
|||
|
|||
Cele doua fete intrasera in "Urlet in Noapte" intr-un sfarsit. Desi se spunea despre acest conac faptul ca este bantuit parca ele totusi si-au facut curaj sa intre acolo. Bineinteles,aveau un motiv mai mult decat intemeiat. Distrusera un Horcrux,iar acum aveau ocazia sa mai gaseasca unul. Rosalie isi amintise unde pusese Bell ramasitele Horcruxului si se infiora putin,dar in urmatoarea secunda isi lua gandul de la asa ceva. Ceva le impulsionara pe ambele sa se uite de-a lungul coridorului in care intrasera. Rosalie se uita in jur si erau exact aceleasi perdele prafuite de trecerea timpului ca acum o saptamana,insa incetul cu incetul aratau tot mai deplorabil.
Isi muta privirea catre Cercetasa care se afla langa ea si rostise: "Bell,esti convinsa ca vom gasi Horcruxul aici? Fiindca eu...nu prea sunt!" Ambele oftara deodata gandindu-se la ceea ce va urma si totusi inaintara spre necunoscut. ![]() |
|||
30 Jan 2011, 15:42
Post: #9 |
|||
|
|||
Cercetasa ridica privirile spre tavanul plin de panze de paianjeni si ofta; nu era sigura de nimic. In ultima perioada, nu mai era sigura nici de propria persoana. Isi pierduse increderea in sine. Si nu mai era nimeni care sa o faca sa isi revina..pentru ca Hayden murise. Iar el era singurul care ii era alaturi mereu.
Rose si Edward aveau si ei un rol important; dar cu ce folos daca lipseau atat de mult. Era ca si cum era ademenita cu ceva, pentru ca mai apoi acel ceva sa ii fie luat; pe nedrept chiar. Dar nu putea face nimic. Se resemnase de mult cu absenta lor. Si stia foarte bine ca nu era in stare sa renunte. Chiar daca ar fi fost mai bine fara ei. Nu putea sa'i lase in urma. Un scartait puternic o facu sa tresara; se trezi din furtuna de ganduri, amintindu'si ca era aici cu un scop. Trebuiau sa gaseasca acel horcrux inainte de rasarit..pentru ca dimineata aveau ore. Si daca lipseau de la castel, cei de acolo aveau sa'si puna semne de intrebare. Chiar nu aveau nevoie de asa ceva.. |
|||
30 Jan 2011, 15:54
Post: #10 |
|||
|
|||
Rosalie observase cum Bell cazuse pe ganduri si si-a propus sa nu o deranjeze-fiecare avea dreptul sa isi aduca aminte de ceva,fiindca era foarte sigura ca Cercetasa acum strabatea unele amintiri. Iar fosta soimeanca..in astfel de momente se simtea cel mai pustiita,in astfel de momente ii era tot mai dor de Jake si uneori nega si acum faptul ca el nu mai era. Cum putea sa se gandeasca la faptul ca atunci cand doreste sa fie aici,el de fapt este doar ca o stafie..nu mai e printre cei vii. Mereu ii transmite de acolo de unde e prin vis ceea ce simte si ii arata ca nu o va uita niciodata,ca inca o iubeste..dar nu mai e la fel. Nu mai e nimic la fel. Oftase usor si isi oprise la timp o lacrima care striga disperata sa o lase sa isi vada de viata ei,insa o oprise...exact la timp.
"Bell,trebuie sa fim puternice astazi!" Nu stia de ce o spune datorita faptului ca poate nici macar nu vor scapa din acest infern..dar totusi..incearca amandoua. ![]() |
|||
« Next Oldest | Next Newest »
|