Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Biblioteca

« Previous 1 … 3 4 5 6 7 Next »

/ Cãrþi ºi ºerbet

Am intrat în bibliotecã deºi prietenii mei erau afarã, fugãrindu-ºi animãluþele. Intrasem cu un scop - voiam sã citesc mai multe despre istoria magiei.
Mi-am luat cu mine un castron cu ºerbet de lãmâie. În timp ce mâncam cu grijã, citeam pe rând despre Merlin, Grindewald ºi mulþi alþii.
M-am plictisit repede. Mi-am dat seama cã nu de-asta eram aici. Voiam sã citesc despre Devoratori, mai ales despre cei care umblau numai în grupuri ºi luau formã umanã.
Da, pare ciudat. Dar moartea lui Mikael m-a pus pe gânduri. Nu cred cã Layla ºi specimenele ei l-au ucis pe Mikael. Adicã da, ei au fãcut-o. Dar nu aceea era forma lor realã. Îmi amintesc cã mama mi-a vorbit cã existã o vrajã de transfigurare foarte rarã, ºtiutã de cei mai întunecaþi Devoratori. În Istoria Magiei pentru Prostãnaci ºi Grãsani nu scria despre ce cãutam eu. Numai istoria pe înþelesul gurmanzilor ºi al proºtilor.
Am rãsfoit pe rând cãrþi precum "Poveºti despre Devoratori pentru copii", "Magia pentru bunici", "Sunt un Devorator - ºi ce?", "Devoratorul cel Bun", "Devoratorul Anului", "Reþete culinare pe placul Devoratorilor", "Devoratorul de ieri. Devoratorul de azi - generaþii", "Devoratorii nebuni ºi blondele proaste" - pãreau lecturi plãcute, dar nu mã ajutau.
"La naiba! Cãrþi de pitici..."
Abia atunci am gãsit o carte groasã, numitã "Secrete". O vãzusem întâmplãtor ºi am zis cã dupã ce am îndurat poveºtile despre bunici ºi blonde, o sã rezist în faþa unei cãrþi cu secrete.
Pe pagini, la anumite paragrafe, erau diverse note scrise cu creionul. "Vezi Sectorul Interzis, rândul 7, raftul 19, cartea <<Scopuri>>." sau "Vezi Sectorul Interzis, rândul 26, raftul 8, cartea <<Secrete Întunecate>>, continuarea acestei cãrþi." Era un scris neglijent, dar totuºi lizibil.
În carte am gãsit Secretele Vârcolacilor, vampirilor, diferiþilor deþinuþi de la Azkaban, ale lui Grindewald, ale lui Merlin, ale Devoratorilor. Am citit despre obsesia lui Merlin de a avea o barbã moale. ªi cum o spãla cu sãpun din excremente de dragon. Uhh, oribil! Am citit despre Devoratori ºi dorinþa lor de a fi de neînvins, ºireþi ºi ascunºi ca niºte ºerpi. În dreptul acestei fraze stãtea scris "Vezi despre Hogwarts."
"Viperini... e ceva cu viperinii." mi-am spus gândindu-mã la Case.

Sophie se trezise prost dispusa in acea zi. Chiar foarte prost dispusa. Asta o facea sa mearga la biblioteca. In acel moment era insa intinsa langa un copac de la lac. Aerul racoritor ii mangaia fata, iar pantalonii ei scurti, putin largi, se miscau usor dupa cum se misca vantul. Roba ei era sus, nu o purta decat la ore si in timpul saptamanii. Se uita la ceas. Daca nu era asa prost dispusa, poate ar fi preferat sa mearga la ora suplimentara de Istoria Magiei. Se ridica usor de pe jos si se indrepta spre poarta castelului.

"Clement, nu trebuia sa fii la ora suplimentara de Istoria Magiei ?" intreba Filch taios, parca avea de gand sa o azvarle in detentie pentru ca nu era acolo. Sophie il privi scurt si sfidator. "Filch, nu e treaba ta ce fac eu." protesta ea, intrand vijeliosin castel, indreptandu-se spre Turnul Cercetasilor. Azvarli acolo mai multe pergamente, cateva carti mici, de fapt niste ghiduri de buzunar, mai puse calimara, pana ei de uliu si isi lua in mana o jacheta, fiindca in biblioteca era pustiu duminica si era mai racoare.

Cobori din Turnul Cercetasilor cu pasi mici si rapizi si se indrepta spre biblioteca. Spre mirarea ei, Sophie mai gasi pe cineva acolo. O astropufa care cauta ca bezmetica printre carti. 'Anul intai. Patetic.' gandi Sophie, apoi se apropie de masa astropufei. Agata ghiozdanul de spatarul scaunului si scoase un pergament, pana si cerneala. Pentru inceput, facu inventarul cu ce avea la ea. Asa facea mereu cand mergea la biblioteca.

Sophie inmuie usor pana in cerneala si incepu sa scrie. Pana se auzi miscandu-se usor pe hartie.
Inventar - duminica, 15 august, 2010 nota ea cu mana usor tremuratoare, apoi zambi si lasa doua randuri libere. Apoi continua sa scrie.

• 1 pana de uliu neagra
  
• 10 pergamente mari (2 m/pergament)
  
• 15 pergamente de notite (50 cm/pergament)
  
• 5 pergamente pentru teme (120 cm/pergament)
  
• 1 calimara de cerneala (100 ml cerneala culoare 'royal blue')
  
• 1 ghid de buzunar "Ghidul expertilor in potiuni"
  
• 1 ghid de buzunar "Ghidul istoricului magic"
  
• 1 ghid de buzunar "Ghidul farmecelor de zi cu zi - editie avansata"
  
• 1 ghid de buzunar "Ghidul viitorilor Aurori - Contravraji si Contrablesteme esentiale"

Janella se uita la pergamentul pe care tocmai il scrisese. Era un pergament de inventar, asa ca era mai rezistent ca majoritatea si era de 75 cm, ca toate pergamentele de inventar. Sophie rula cu grija pergamentul si il lega usor cu o panglica albastra. Ii dadu usor drumul in ghiozdan.

Se uita spre Astropufa, si ii facu semn ca o saluta. Se ridica de pe scaunul pe care era, si apoi se indrepta spre unul dintre rafturi. Scoase o carte cu coperta neagra, denumita "Istoria Magica a secolului XX". Sophie se uita iar la carte si apoi o deschise. Trebuia sa faca un referat destul de lung, asa ca prefera sa scoata un pergament lung in loc de unul de teme, plus ca ea avea un scris foarte mic.

Inmuie iar pana in cerneala si incepu sa scrie.

In anul 1905 se naste Tom Riddle Senior, tatal luI Cap-de-Mort.
Cunoscuta scriitoare foarte criticata si dezaprobata Beatrix Bloxam moare in 1910.
In 1926 Merope Gaunt, mama lui Cap-de-Mort, este abandonata de sotul ei, Tom Riddle Sr. Aceasta ii da nastere lui Cap-de-Mort la sfarsitul acelui an, pe 31 Decembrie. La o ora dupa nasterea tanarului Cap-de-Mort, aceasta moare.

Pana Sophiei se misac repede pe hartie, notand prima oara totul in ordine cronologica. Pe pergamentul sau, literele insirate cu atentie ocupau un spatiu foarte mic. Cercetasa se uita spre boboaca de la astropufi. "Ce faci aici ? Cei de varsta ta nu sunt prea interesati de biblioteca. Teme ? Daca da te pot ajuta." spuse Sophie, lasand pana jos.

Am zâmbit. Era fata cu ºobolanul!

Nici nu ºtiam când intrase de fapt. Am închis cartea "Secrete" ºi am pus-o la loc. Îmi notasem cu câteva momente înainte toate notiþele fãcute cu creionul. Mãcar ºtiam unde aveam sã mã duc.

Am privit-o pe Cercetaºã în timp ce scria ceva. Deodatã, aceasta mã întrebã dacã am nevoie de ajutor.

"Ah, nu, mulþumesc, sunt doar... prostioare. Cam aºa îmi dobândesc eu statutul de tocilarã..." am spus oftând. "Tu ce faci aici? Studiezi?"

E clar, nu ºtiu sã mint.

N-am aºteptat un rãspuns. Pentru cã am pus o întrebare mai importantã ºi mai... delicatã:

"Nu te supãra, ºtii cumva cum aº putea sã intru în Sectorul Interzis? ªtiu cã pare o nebunie, dar tu pari de anul... V, VI, iar eu am nevoie de o carte. Bine, de mai multe cãrþi. Poate m-ai putea ajuta?"

"Nu ai nevoie." replica Sophie repede si simplu, dar o privi zambind pe astropufa. Aceasta din urma afisa o prifire dezamagita. "Insa toti mergem acolo si nimeni nu stie !" spuse ea intr-un sfarsit si puse cartea in ghiozdan. Inchise calimara si puse pana in punguta ei, ca sa nu pateze restul lucrurilor din ghiozdan.

"Haide."spuse Sophie si trase repede o pelerina din ghiozdan. Ii facu semn sa Intre sub pelerina ei, fiindca in anul I intri mai usor in bucluc atunci cand mergi in Sectorul Interzis. Sophie zambi usor in timp ce boboaca se strecura sub pelerina ei. Strase usor pelerina pe langa ea. 'Ce bine ca este larga...' zambi Sophie in gand.

Peste cinci minute, Cercetasa o impingea pe boboaca intr-un fel de separeu, ascuns de ochii curiosilor. Acel loc era cunoscut numai de elevi, spre norocul Sophiei si al astropufei al carei nume ii era necunoscut. "Klavdia. Asa ma cheama." zise cea din urma, intrerupand sirul gandurilor celeilalte fete. Sophie murmura ceva in semn ca a inteles si ii facu loc sa stea pe un scaun pe care erau cateva pene si pergamente uitate.

"Eu sunt Sophie." zise ea repede in timp ce astropufa se aseza. "Asteapta sa termine Pince de sters praful si apoi putem sa mergem sa ne cautam carti..." zise Sophie si apoi scoase iar pana si pergamentul si incepu sa scrie.

Tom Riddle isi omoara tatal.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Pana fetei se misca repede pe pergament, desi arunca din cand in cand un ochi spre Klavdia, sperand ca aceasta nu avea sa plece din locul unde era ferita de privirile iscoditoare ale bibliotecarei.

I-am fãcut Sophiei un semn în loc de "mulþumesc".

"Mã duc sã caut câteva cãrþi ºi vin imediat," i-am ºoptit Sophiei.

Nu m-am îndepãrtat foarte mult ºi am încercat sã am grijã cu bibliotecara. Am mers târâº, în vine, în limbã, oricum era nevoie ca sã nu mã vadã.
Am scos din buzunar o bucatã de hârtie mototolitã. Am netezit-o cu palma ºi am citit:

"Vezi Sectorul Interzis, rândul 7, raftul 19, cartea <<Scopuri>>; rândul 26, raftul 8, cartea <<Secrete Întunecate>>, continuarea acestei cãrþi. Mai ales - vezi Hogwarts!"

Ultima parte era mai dificilã, nu prea ºtiam ce sã vãd la Hogwarts. Aºa cã m-am ocupat sã iau cele douã cãrþi, Scopuri ºi Secrete Întunecate.
M-am aºezat din nou pe scaun, lângã Sophie. Am vãzut cã scria ceva. Dar mi-am zis cã nu era prea politicos sã vãd ºi ce anume, aºa cã m-am uitat peste cãrþile mele, citind ºi memorând pasaje importante:

"Noapte, nimic nu îi împiedicã. Noaptea parcã înnebunesc ºi atacã totul. Nu le pasã cã sunt vãzuþi de Încuiaþi sau Vrãjitori. Vor sã curgã sânge ºi lacrimi. ªi vor rãzbunare. Merlin relateazã cã a avut de-a face cu un Devorator aproape de miezul nopþii. ªi cu cât de apropia ora 12, cu atât Devoratorul era mai însetat de putere. Merlin a reuºit doar cu Lumina Magicã sã îl opreascã. ªi a reuºit"

"Iau forme neînchipuite aceste fiinþe. Nu se aratã dupã adevãrata formã, cea odioasã, vicleanã, lipsitã de sentimente. Se aratã dupã bunul plac ºi intrã în orice fiinþe doresc ei - de la plante la animale, oameni, vrãjitori, încuiaþi, bacterii. Nimic nu e sigur pânã nu dispare El. El, cel care a cauzat totul. El, duºmanul meu, ºi al tãu, ºi al tuturor Vrãjitorilor."

"Suntem singuri într-o lume pustie. O lume pustiitã de suflete negre, de personaje malefice, care nu ne vor numai spiritul, ci ºi energia, puterea, fiinþa - absolut totul. Merlin povesteºte despre prima sa moarte - când era pe cale sã îºi piardã sufletul în faþa Devoratorilor."

Mã simþeam ºi mai confuzã. Nu ºtiam sigur ce trebuia sã caut mai departe. Mi-am notat într-un caiet toate aceste pasaje, am fãcut câteva desene gãsite în cãrþi ºi... alte notiþe ºi ghicitori?!

"Vezi Sufletul Castelului"
"Vezi Creierul Castelului"
"Uitã-te prin tine, ca sã te vezi mai bine"

Am privit-o pe Sophie ºi i-am zâmbit.
"Mulþumesc."

Sophie se uita spre Klavdia, apoi o vazu pe bibliotecara care se indreapta spre ele. 'Obliviate !' sopti ea, iar bibliotecara se indeparta usor de ele, spre usurarea celor doua. Sophie ii zambi Klaviei, facandu-i semn ca totul e ok.

Fata mai mare continua sa isi scrie referatul. Binns ii ceruse un metru de pergament daca ar fi laut in considerare scrisul lui Ron, care studiase la acea scoala cu ceva timp in urma. Cu scrisul Sophiei, 30 cm ar fi fost de ajuns. Insa Sophie scrisese deja aproape un metru si avea de gand sa umple pergamentul de doi metri si eventual sa mai foloseasca inca unul.

"Cu placere." zise Sophie indiferenta cand Pince era destul de departe.

Rãmãsesem destul de uimitã.
"Uau, ºi când mã gândesc cã o sã învãþ ºi eu toate vrãjile astea!" m-am gândit în sinea mea.
Am continuat sã mai scriu câteva paragrafe care pãreau mai importante.
"Dacã studiez ºi mâine, îmi tre' caiet nou" m-am gândit.
Am zâmbit în timp ce ochii urmãreau poveºtile lui Merlin ºi întâmplãrile lui Dumbledore.
"Cred cã aº fi fost tare norocoasã dacã îl aveam ca director." i-am spus conºtiinþei mele.