Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Sala Armurilor

« Previous 1 2

/ Calatorie in oceanul trecutului(Concurs RPG)

Scepticismul fetelor era destul de intemeiat deoarece aveau destule probleme, iar o explicatie foarte putin plauzibila cum este cea ca au ajuns acolo printr-un medalion, calatorind in trecut, nu ar fi convins pe nimeni, ba mai mult ar fi intarit suspiciunile profesorilor.Mary nu credea ca este bine sa ii impartaseasca deocamdata si lui Lily tot ceea ce se intamplase.
"Gandeste-te cum ar fi sa ne spuna noua o astfel de poveste ... Tu chiar ai crede?" o intreba Mary pe colega sa, convinsa ca cel mai bine este sa pastreze secretul.
"Si daca ne-ar crede... Vor incerca sa afle viitorul de la noi, sa afle cum se va termina totul.Nu ne vom mai intoarce niciodata la viata noastra reala.Eu cred ca trebuie sa pastram secretul" continua Mary, insa in aceesi clipa Lily aparu tinand in mana o harta a castelului.
"V-am adus o harta pentru a va descurca mai usor prin castel.O sa va obisnuiti repede sunt sigura" le spuse Lily, iar apoi cu o miscare de bagheta multiplica pergamentul si le oferi fetelor harta.
"Oricum as putea sa va prezint eu castelul, dupa-amiaza aceasta este libera si mai este destul timp pana la cina."

Fetele acceptara imediat, fiind nerabdatoare sa vada cat de mult s-a schimbat castelul de atunci.Lucrul cel mai ciudat era ca nu stiau in ce an se aflau si mai ales in ce zi.Tinand cont de faptul ca Snape era elev in anul IV sau V, erau in anul 1975 sau 1976, iar vremea calda de afara parea sa indice luna mai sau inceputul lui iunie, fetele putea aprecia data la care se aflau.
Aflara insa cu exacitate timpul intreband-o pe Lily cat este ceasul.Stiau ca ceasurile de mana ale vrajitorilor aratau si ziua, luna si chiar anul, asa ca aflara ca ajunsesera pe 1 iunie 1976.
"Tu ai dat N.O.V-urile la fosta ta scoala, Mary?" o intreba Lily, indata ca afla ca Mary este in acelasi an cu ea, anul V.
N.O.V-urile erau unul dintre lucrurile de care cercetasa uitase.In prezentul ei, erau in luna aprilie si mai avea destul timp sa se pregateasca, dar acolo era deja iunie, iar examenele erau foarte aproape.Incerca totusi sa uite de acest mic detaliu, constienta ca aceea era cea mai mica dintre problemele lor.

Plimbarea alaturi de Lily a fost foarte placuta, descoperind astfel faptul ca scoala nu se schimbase foarte mult in timpul celor aproximativ treizeci de ani care se scursesera.Zidurile inalte si turnurile semete erau aceleasi, lacul era la fel de melancolic, iar Padurea Interzisa ascundea la fel de multe mistere.Oameni insa se schimbaserera, profesori sau elevi, toti erau mult mai calzi, pasionati de istorie, dorind sa descopere noi vraji, noi potiuni si farmece, dornici sa cunoasca lucruri noi, fara a le uita pe cele vechi.In Sala Armurilor era vizitata pe atunci de mult mai multi elevi pasionati de istorie si nu era doar un incapere lipsita de importanta si ignorata de parca ar fi fost un dulap cu maturi vechi.

In aceea atmosfera timpul se scurgea parca mai repede, iar noua prietena a fetelor, Lily era cu adevarat un ghid extraordinar.Ochii sai verzi semanau foarte mult cu cei ai lui Harry, iar blandetea sa era una dintre cele mai importante virtuti ale fetei.Vorbea calm, radea si le povestea intamplari haioase petrecute in fiecare loc vizitat.Le realiza fiecarui profesor un portret amanuntit pentru ca cele doua fete sa inteleaga ce le astepta in "noua" lor scoala.

Vizita se termina insa in jurul orei sapte seara, cand cina era servita in Sala Mare a castelului.Ascunzandu-si nelinistea, Mary si Hermione se indreptara alaturi de noua lor prietena spre loc pe care il cunosteau foarte bine, insa acum il descopereau dintr-o alta perspectiva, caci aproape nu le mai erau prieteni si colegii, ci elevi straini, unii dintre ei fiind probabil parinti ai prietenilor lor.Din pacate, in timpul cinei fetele se despartira deoarece Hermione se indrepta spre masa Astropufilor, iar Mary alaturi de Lily se asezara la masa Cercetasilor, plina de rasete si voie-buna.In timp ce mancarea aparea pe farfurii, iar sucurile in pocale, Mary observa uimita ca in fata lor se aflau chiar cei patru prieteni pe care Hermione ii vazuse din primul moment in care ajunsese:James, Sirius, Lupin si cel care urma sa ii tradeze, Peter Pettigrew.

"Hei, buna! Tu esti una dintre elevele noi?" o intreba imediat un baiat cu parul mediu, putin ondulat si ravasit.Era Sirius Black, faimosul Sirius.
Revenindu-si cu greu din soc, Mary ii raspunse pe un ton calm, incercand sa nu tradeze nelinistea care o cuprindea.
"Buna! Da... eu sunt Mary!"
"Eu sunt Sirius.El este James, Remus si... da... Peter!"
Fiecare in parte ii zambira si o salutara, mai putin Pettigrew, care mormai un salut, iar apoi ii continua cina, fara sa o priveasca.
'Cum au putut sa aiba incredere in el? E foarte ciudat.' isi spuse Mary,intr-una dintre pauzele in care nu radea la glumele lui Sirius sau James.Erau foarte amuzanti, iar Cercetasa intelese de ce Lily s-a indragostit de unul dintre ei.
La un moment dat, Lily scoase din ghiozdan o agenda imbracata in piele negra si isi nota temele referatelor pe ce le aveau de pregatit pentru orele de Potiuni, Farmece si Transfigurare, rupse foita si i-o inmana lui Mary, care le citi rapid, fara interes cand brusc descoperi un lucru foarte ciudat.Foaia semana foarte mult cu cea pe care o gasise in laboratorul de Potiuni, doar ca era mult mai alba si mai curata.Scrisul era acelasi si probabil foaia fusese rupta din aceeasi agenda.

Hermione ramasese uimita de maiestria lui Lily de a le conduce prin fiecare cotlon al castelului,care deja il stiau,dar au reusit sa imite atat de bine admiratia pentru fiecare incat Lily nu a banuit nimic.
Hermione devenea melancolica cand ajungea in vreun loc preferat ei,deoarece se gandea la prietenii cu care statuse acolo si rasesera impreuna,apoi se gandea ca s-ar putea sa nu il mai vada niciodata.Dar fata refuza sa creada asta...refuza sa creada ca vor ramane prinse acolo,prada acelui medalion,prada acelui trecut care nu le apartinea si despre care nu stiau nimic.

Fusese destul de uimita de faptul ca scoala pe care o iubea atat de mult ramasese atat de neschimbata de-a lungul celor 34 de ani.Ceea ce era schimbat erau profesorii,elevii si ingrijitorii.Chiar si unii spiridusi erau schimbati,ba chiar necunoscuti.
Hermione revedea fiecare profesor,dar il recunostea cu greu,fiind mult mai tanar decat erau in prezentul ei.De elevi nu mai credea nimic.Nu ii cunostea si nu stia nimic despre ei.
In timp ce mergea alaturi de Mary si de Lily recunoscu unii elevi,care urmau sa devina marii vrajitori din prezentul ei.

Hermione se simtea in plus.Mary si Lily vorbeau lucruri pe care Hermione nu le invatase.Se simtea ca un copil de clasa a 2-a printre cei de clasa a 8-a.Brusc isi dadu seama ca de fapt asta si era.Era o eleva in anul 2 printre doua eleve de anul 5.Isi dadu seama cat de neputincioasa va fi daca vor intra intr-un duel.Nu cunostea prea multe vraji si sigur Mary va avea de suferit.

Intr-un final ajunsera in Marea Sala.Isi aduse aminte de prima data cand intrara acolo cu un an in urma,un an de-al ei.Era atat de speriata!Isi tinea sora de mana si se rugara sa pice in aceeasi casa impreuna,dar destinul nu dorise asta.Hermione isi scutura capul si isi lua la revedere de le fete.Nu ii placea ideea despartiri,mai ales ca nu cunostea pe nimeni de la Astropufi,dar uniforma ii cerea asta.
Hermione se aseza sfioasa pe banca.Zambi,aducandu-si aminte de prima ei zi pe acea banca.Se asezase la fel.Mancarea si bauturile aparura.Hermione incepu sa manance putin.Isi dadu seama ca ii este foame.
In timp ce manca o fata din fata ei o saluta.
"Buna!Esti noua?"
"Da...Ma numesc Hermione!Sunt anul 2 la.....Astropufi de acum!"spuse fata cat pe ce sa se dea de gol.
"Eu sunt Sarah Lamberg.Sunt anul 3!"spuse fata zambind.
Hermione fu surprinsa sa recunoasca numele.Era pe manualul ei de Ierbologie.In plus citise cateva romane de ea,dar reusi cu greu sa isi stapaneasca uimirea.
Fetele incepura sa vorbeasca.Observara ca au multe in comun.Hermione manca pe saturate si bau la fel.Deodata Hermione observa ca Mary ii face un semn discret sa se ridice si sa plece.Fata observa semnalul si ii spuse Sarei ca pleaca.Fata se uita uimita la ea si ii spuse:
"Cum adica pleci?Abia ai venit...Stii unde sunt dormitoarele?"
"Aaaa...Da...Cred ca da..."spuse Hermione incurcata,dar dupa fata Sarei isi dadu seama ca nu i se parea nimic ciudat.
Hermione ajunse la Mary si o impinse pe fata afara din sala.
"Ce s-a intamplat,Hermione?"intreba Mary incurcata.
"Am cunoscut-o pe Sarah Lamberg."spuse Hermione serioasa.
"Da?Scriitoarea?"
"Da.Am vorbit cu ea la masa.De fapt..ne-am imprietenit."spuse Hermione invartind un picior pe loc.
"Super.Ei bine in seara asta va trebui sa ne despartim.Vom dormi in dormitoarele noastre,dar nu stiu daca si in paturile noastre.Hermione..in seara asta va fi ca in prima noastra seara la Hogwarts.La tine va fi mai usor deoarece tu ai trecut destul de recent prin asta,dar eu am trecut acum 5 ani.Sper ca nu mi-am iesit din mana."spuse Mary serioasa.
"Nu imi place ideea de a ne desparti.Dar nu avem ce face.Mary,ai grija la Snape."spuse Hermione pe un ton serios.
"Si tu ai grija.Nu este nici Cercetas nici Astropuf,este Viperin.Apropo,ai grija la toti Viperinii.Nu sunt ca cei de acum."spuse Mary,apoi se intoarse pe calcaie si o lua spre scara pentru a se duce in Camera de Zi a Cercetasilor.

Mary ajunse rapid in fata tabloului prin care se intra in Camera de Zi a Cercetasilor si o intampina aceeasi figura familiara, care ii ceru parola pentru a o lasa sa intre.
"Uff... parola... Eu sunt noua.Astazi m-am transferat si inca nu stiu parola.Ati putea sa..." incerca fata,insa fara succes deoarece doamna din tablou parea de neinduplecat, asa ca Mary astepta ca un alt Cercetas sa intre pentru a afla parola.
Dupa cateva minute, un grup de trei baieti se apropiara de tablou razand.
"Nu stii parola, Mary?"ii spuse razand o voce cunoscuta.Intoarse capul si zari un baiat cu parul cret, ravasit.Nu era nimeni altul decat Sirius Black, iar langa el se aflau James si Lupin.Din fericire Pettigrew lipsea, asa ca Mary fu scutita de "placerea" de a ii vedea chipul celui care isi v-a trada peste ani prietenul.
"Sirop de mere" spuse Sirius, iar doamna din tablou ii lasa pe cei patru sa intre in camera.

"Nu mai ramai putin cu noi? Sa ne povestesti cum era la vechea ta scoala?" o intreba Sirius pe cercetasa vazand ca se pregatea sa mearga in dormitor.
'Vechea mea scoala... As putea spune ca era aceeasi' isi spuse Mary dupa ce refuza politicos invitatia de a mai ramane de vorba.Nu se simtea prea bine inconjurata de trei baieti dornici sa afle cat mai multe despre cum a ajuns acolo, ce ore aveau la cealalta scoala si alte detalii pe care Mary ar fi fost nevoita se le inventeze pentru a nu da de banuit.

Urcand scarile, Mary ajunse in fata dormitoarelor fetelor, insa nu avea nici cea mai mica idee unde va dormi ea.Din fericire insa, Lily o intampina fericita si o invita in camera in care statea ea.Erau patru paturi dintre care unul era liber si urma sa fie al lui Mary.
"Mary, dar unde este cufarul tau?Profesora de Transfigurari mi-a spus sa te ajut sa iti aduci cufarul." ii spuse Lily la putin timp dupa ce intrasera in dormitor.
'La asta nu ma gandisem... Cate probleme!' gandii Mary dandu-si seama ca nu avea alte haine decat celele pe care le purta cand au ajuns prin medalion in Sala Mare a cestelului.De fapt nu avea nimic altceva decat o bagheta, cativa galeoni in buzunar, uniforma si o roba cu insigna Cercetasilor.Era doar o straina acea lume noua care se deschidea in fata ei.Locuri atat de familiare prin imaginea lor i se parea mult prea departe de sufletul ei.Nu stia ce le asteapta, daca se vor intoarce intr-o zi in lumea lor sau vor ramane pe veci captive in trecut, intr-un trecut pe care Mary nu dorea sa il accepte si nici sa incerce sa traiasca in el.

Insa principala problema era gasirea hainelor, a unui cufar si a multor alte lucruri indispensabile, cum ar fi manualele, ceaunul, pergamentele, penele si multe altele.Daca nu ar fi gasit repede o solutie, ar fi dat de banuit tuturor.Cine ar fi putut sa creada ca bagajele lor au dispatur ca prin minune sau ca le-au uitat acasa?Din fericire insa, Mary gasi o solutie de moment si inca una destul de buna.Ii spuse noi sale colege de camera, Lily, ca se duce sa isi ia bagajul lasat intr-o sala de clasa si se va intoarce imediat.Cu greu reusi sa o convinga ca nu este nevoie sa o insoteasca, iar apoi se indrepta spre Camera Necesitatii, locul in care spera sa gaseasca tot ce avea nevoie.
Pe drum se intalni cu o cercetasa roscata, cu parul lung, care ii dadu un bilet:
"Hermione!" citi vesela pe plic si desfacandu-l repede vazu cateva randuri scrise de prietena sa:

Mergi in Camera Necesitatii pentru a gasi un cufar, haine si manuale. Sunt mai vechi, dar decat nimic, sunt bune si acelea.Sunt o multime.
Ne intalnim maine dimineata in Sala Mare! Noapte buna!

P.S.: Sunt colega de camera cu Sarah!!!

Dupa ce termina de citit, Mary se indrepta grabita spre Camera Necesitatii sperand ca va gasi tot ce are nevoie ca si prietena sa.
Ajungand in locul in care stia ca se afla camera, Mary spuse incet:
"Imi doresc sa gasesc un cufar! Imi doresc sa gasesc un cufar!"
Indata in stanga fetei aparu o usa, pe care Mary o deschise cu grija si pasi inauntru.Imaginea care se desfasura in fata ochilor sai era uimitoare: zeci de cufere mai mici sau mai mari zaceau pline de praf pe podea.Parea vechi, unele parea sa aiba mai bine de doua sute de ani, insa fata isi alese unul mai nou, destul de incapator si aflat intr-o stare destul de buna.Isi dori apoi sa isi gaseasca haine, iar dorinta i se implini: in jurul ei aparura zeci de dulapuri pline cu haine de toate marimile si culorile.Multe dintre ele erau chiar draguta, insa Mary nu avea de gand sa le poarte,insa avea nevoie de ele pentru a nu starni suspiciuni.Le alese pe cele care aratau destul de bine si isi gasi si un rucsac foarte dragut, de care avea nevoie in zilele urmatoare.

Continua sa stranga toate lucrurile necesare si isi umplu cufarul.Nu gasise toate manualele insa se gandi ca ar fi putut sa le ceara profeosrilor un manual.In realitate, Mary spera ca nu va avea nevoie de nimic din acele lucruri si ca a doua zi se va trezi in patul ei, in viata ei obisnuita alaturi de prietenii sai, insa soarta ii pregatea o surpriza nu tocmai placuta.

Iesind din Camera Necesitatii, Mary se intalni din nou cu Sirius, care parea ca nu observase locul pe care il vizitase Cercetasa si nu ii puse nicio intrebare legata de acest lucru.
"Vrei sa te ajut, Mary?"
"A... nu e nevoie.Nu e chiar asa de greu." ii spuse fata, insa Sirius nu o ascuta si lua cufarul tarandu-l pana in Camera de Zi a Cercetasilor.
"Nu ai vrea sa iti prezint maine castelul? Esti noua si probabil nu cunosti mare lucru." ii zise zambitor baiatul la despartire, insa Mary fu nevoita sa il refuze deoarece vizitasera chiar in aceea zi scoala alaturi de Lily,cercetasa care o astepta nerabdatoare in dormitor.

"Hei, ce a durat atat? Vroiam sa te caut.S-a intamplat ceva?" ii spuse Lily de indata ce intra pe usa dormitorului.
"Nu s-a intamplat nimic, doar ca m-am intalnit cu Sirius si am mai stat de vorba putin."
"A...Un tip haios, nu? Pe mine insa ma enerveaza uneori.Face prea multe glume uneori.O sa vezi in zilele urmatoare..." zise Lily zambind si ajutand-o pe Mary sa isi deschida cufarul si sa isi aranjeze lucrurile.
"Vroiam sa te intreb daca..." incerca Mary sa ii spuna noii sale prietene, insa usa se deschise brusc si o alta Cercetasa intra in camera si o striga pe Lily:
"Te cauta James! Te asteapta in Camera de zi.A! Buna! Tu esti noua, nu? Eu sunt Elyna!"
Inainte ca Mary sa ii poate spune ceva, fata iesi din camera spunand ca a uitat ca are o intalnire urgenta.

"Asa e ea... E de treaba daca o cunosti mai bine." ii explica Lily indreptandu-se spre fereastra deschisa a camerei.Mary se apropie de ea si ii o intreba timid:
"Nu te duci?"
"Nu."
Cateva secunde camera se cufunda intr-o liniste sinistra, iar cerul brodat cu stele arginti, sclipitoare amplifica tacerea de mormant.Ambele fete priveau pe fereastra visatoare, una gandindu-se la un baiat cu ochii negri si pletele lungi desprinse parca din intunericul noptii, iar cealalta, la o viata plina de veselie, fara griji, la familia si la prietenii sai, la fiintele pe care poate niciodata nu avea sa le mai vada.O lacrima i se scurse pe obrazul cald, insa o sterse repede si abia isi stapani raul de lacrimi care vroia sa se reverse din ochii sai tristi.

Prima care sparse tacerea fu Lily, care, cu o voce calda, zambind, ii spuse prietenei sale:
"Azi m-am certat cu el.L-am vazut batandu-si joc impreuna cu Sirius de Severus.Nu imi place cand fac asta.Mi-e mila de el, a fost singurul meu prieten de aici timp de mult timp.Il cunosc de mult si de la el am aflat ca sunt vrajitoare.E un baiat bun, chiar daca e Viperin, sa stii."
"Il iubesti mult pe Severus, nu?" o intreba Mary cu o voce stinsa.
"Nu stiu... Tin mult la el."

Dupa cuvintele lui Lily, Mary incerca sa nu ma vorbeasca despre acel subiect pentru ca isi daduse singura seama ca intrebarea ei nu avusese rost pentru ca raspunsul era mai mult decat evident.
'Atunci de ce s-a casatorit cu James?' se intreba Mary si adormi cu aceasta intrebare in minte, visand la zilele insorite in care se plimba pe langa lac sau privea antrenamentele echpei de vajthat a Cercetasilor.

Hermione se uita la Mary cum se indeparta de Marea Sala ducandu-se spre dormitor.Asa facu si ea!Dar,brusc,cand ajunse in Camera de Zi isi dadu seama ca nu avea bagaje,haine sau manuale.Ce avea sa le spuna colegilor sau,mai rau,profesorilor.Sarah era pe fotoliu si se uita la Hermione.
"Ce s-a intamplat?Pari nelinistita.Apropo suntem colege de camera."spuse Sarah fericita.
"Ce bine!Tocmai mi-am amintit ca mi-am uitat bagajul intr-o clasa.Ma duc sa il aduc!"spuse fata si iesi inainte ca Sarah sa ii propuna sa vina cu ea.

Fata se indrepta spre Camera Necesitatii,candindu-se ca poate acolo vor gasi cele trebuincioase.Spre fericirea ei,Camera ii dadu ceea ce isi dori.
Cand iesi se intalni cu o cercetasa roscata si ii dadu un bilet.Spera sa ajunga la Mary,inainte ca elevii sa devina banuitori.

Hermione dorea sa se intoarca in camera,sa se bage n pat si sa traga un pui de somn bine-meritat.Se simtea extenuata,chiar daca probabil in prezentul ei era zi.Pe drum incepu sa se gandeasca dinou la prietenii ei,la profesorii ei,la bunica ei.Se gandea daca McGonagall isi amintea de aceste zile,dar apoi isi amintii ca ele de fapt nu apartineau acelui trecut.Ca ele erau niste intruse,si desi totul se petrecuse in trecut,ele de fapt nu se intamplasera.I se parea ciudat,dar acesta era adevarul.

Pe drum Hermione se intalni cu Severus.Nu se prea distingea in intunericul de pe hol.Soarele asfintea,iar luminile nu se prea aprinsera.
Parea un colt de cer,pe timpul nopti,rupt din nemarginirea lui si cazut pe pamant chiar in castelul lor.Privea in jos,parul sau venindu-i peste fata.Trecu pe langa fata fara ca macar sa observa ca era acolo.Lui Hermione ii se paru ciudat,dar nu zise nimic.'iudat!Ce s-a intamplat cu baiatul rau de cateva ore?'gandea Hermione.

Fata ajunse in Camera de Zi,apoi in dormitor.Observa ca majoritatea fetelor dormeau.Se duse la fereastra,o deschise si se aseja pe pervaz.Se uita la stelele mici de pe fundalul negru,la luna care stralucea simplu acolo sus.Se gandea daca Mary se uita si ea la cel,sau dormea dusa acum.Isi dadu seama ca si ea trebuie sa faca acelasi lucru,asa ca se ridica,inshise fereastra si se baga in pat,apoi adormni fara greutate.

A doua zi dimineata, cand Mary se trezi, soarele stralucea deja pe bolta cereasca, iar ferestrele deschise ale camerei lasau sa patrunda in interior aerul usor al inceputului de vara, ce purta cu el mireasmele florilor.In departarea se zareau palcuri de copacii verzi, iar Padurea Interzisa parea mult mai vesela privita de la fereastra dormitorului Cercetaselor.

Glasul bland al lui Lily o destepta pe Mary, care tocmai visa ca se plimba cu varul ei, Viktor, prin curtea casei lor din Pestera lui Godric.Era un vis atat de frumos incat nu ar fi vrut sa se termine niciodata, insa noapte se scursese prea repede si spulberase toate fantasmele.Deschizand ochii incet, parca sperand ca va revedea chipurile cunoscute din viata ei anterioara, Mary suferi o dezamagire crunta.In fata ei se aflau noile sale colege de camera: Lily, care ii zambea binevoitoare, Elyna, cercetasa blonda pe care o cunoascuse cu o seara in urma, si o alta fata roscata, chiar cea care ii oferise biletul de la Hermione si al carui nume Mary il afla chiar in aceea dimineata: Brenda Delaney.

"Ei, cum ai dormit in noua ta camera?" o intreba zambind Lily.
"... Bine... presupun..." ii raspunse Cercetasa, incercand sa isi stapaneasca lacrimile.
"Te vei obisnui.Si mie mi-a fost greu la inceput, dar totul a fost bine.Imi imaginez ca nu e usor sa te transferi la o alta scoala in mijlocul semestrului."
De aceasta data, Mary nu mai raspunsa.Era intr-adevar greu pentru ea sa se "transfere" la o noua scoala, daca asa putea numi castelul in care invatase aproape cinci ani, si in plus acest transfer se realizase fara voia ei.

In cateva minute, Mary se pregati si, gandindu-se ca va avea destul timp sa discute cu prietena sa, Hermione, si sa ii povesteasca ce aflase cu o seara in urma despre Severus.Alaturi de Lily, cercetasa ajunse in Sala Mare a castelului, in care o zari pe Hermione, alaturi de Sarah, la masa Astropufilor.O saluta printr-o miscare a mainii, iar apoi se aseza si ea la masa, in acelasi loc ca in ziua precedenta, gandindu-se ca va vorbi cu prietena sa dupa finalul mesei.

"Hey, fetelor! Ce faceti?Cum a fost prima noapte la Hogwarts, Mary?" le intampina Sirius,intrerupandu-se dintr-o discutie cu pritenii sai pentru a le saluta.
"Destul de bine... Ma acomodez bine."ii raspunse Cercetasa, incercand sa para cat mai linistita, desi nu putea sa inceteze sa se gandeasca ce fac in acel moment colegii ei, din viata ei normala.
Dupa cateva minute, paharele se umplura cu ceai cald,cu aroma de fructe de padure, iar pe farfurii aparura sortimente de gem, unt si miere, o mic dejun obisnuit la Hogwarts.Fara sa vrea auzi discutia dintre Lily si James, care, dupa expresia fetei, parea destul de suparat:
"De ce nu ai veni ieri?"
"Nu am putut, James! Ce era asa de important?"
"Vroiam sa iti spun ceva despre micul nostru Severus.Am aflat..." insa Lily il intrerupse brusc, dezamgita de motivul chemarii:
"Nu pot sa cred! Ce ai cu el? Ce ti-a facut? E mereu linistit, nu face rau nimanui."
"Tocmai linistea asta mi se pare suspecta!Nu ti se pare ca te-ai atasat prea mult de el?"
"Te rog, James, il cunosc de mult si nu vreau sa mai vad ca te mai atingi de el!"
"Dar stiai cum vorbeste el de cei cu parinti Incuiati?Stiai ca probabil si-ar dori sa devina un discipol al lui Stii-tu-Cui?E Viperin, Lily!"
"Si ce daca e?" spuse scurt fata, ridicandu-se de la masa.Mary incerca sa o urmeze, insa Sirius o opri, spunandu-i:
"N-are rost! Las-o sa se linisteasca.Asa e ea, tot timpul il apara pe Snape..."

Restul timpului pe care il petrecura la masa, Mary ramase tacuta, iar incercarile lui Sirius de a o inveseli fura in zadar.Dupa terminarea micului-dejun, Mary pleca rapid, cautand-o pe Hermione,Intr-un colt al salii o zari pe colega sa si se indrepta grabita sprea pentru a ii povestii tot ce se intamplase.

Hermione era trista.Se trezise devreme,deoarece visase ca era inapoi pe holurile acelui castel,dar in perioada cand era ea eleva,nu in acel trecut atat de indepartat si de trist.

In timpul micului dejun,fu foarte tacuta.Manca incet cu privirea in pamant.Uneori ramanea cu privirea in pamant,dar Sarah reusea sa o aduca cu picioarele pe pamant.
"Ce s-a intamplat,Hermione?Nu te acomodezi?"intreba fata dupa ce o readuse la realitate pe Hermione pentru a 5-a oara.
"Ba da,dar...stii...eu nu am vrut sa vin aici.Acest schimb de scoli a fost facut fara voia mea."spuse Hermione,apoi se ridica de la masa,ducandu-se intr-un colt.

La scurt timp,Hermione observa ca Mary se apropie de ea.Ii zambi trist,iar Mary facu la fel.Hermione isi dadu seama ca si Mary se simtea la fel de prost ca si ea.Nu le placea aceasta trecere brusca.Amandoua doreau sa se intoarca acasa.
"Buna!"spuse Mary incet.
"Buna!Cum a fost prima noapte in acest trecut enervant?"intreba Hermione la fel de incet.
"Lunga!Imi este dor de prieteni,de familie,de tot!"spuse Mary.
"Stiu,dar deocamdata suntem prinse aici.Nu am nici cea mai vaga ideea unde sa gasim medalionul,sau,in cazu in care medalionul nu exista,cum sa ne intoarecem in realitatea noastra."spuse Hermione.
"Ma intreb daca Dum..."incepu Mary,dar fu oprita de Hermione,deoarece aceasta din urma observa ca profesoara McGonagall se apropia de ele.
"Ce faceti fetelor aici?Trebuie sa intrati la ore.Hai,ce mai asteptati!Daca nu ma insel,Astropufii au prima ora,Transfigurare,asa ca tu vii cu mine."spuse profesoara in timp ce o lua de mana pe Hermione si incepu sa o traga spre ora.
Hermione,ascultatoare,se lasa trasa asa ca pentru a patra oara trebuia sa se desparta de Mary.

Hermionei,in timp ce mergea de mana cu profesoara McGonagall,ii aparu in fata imaginile de cand era mica.Isi aminti cand era mica,pe la 4 ani,si statea in gradina impreuna cu sora ei si cu bunica lor.Isi aminti cum se jucau toate trei si cum radeau.Mama Hermionei ii spuse ca Minerva o invatase sa mearga.Ginny Mc,fiind talentata la desen,se duca cu parintii la diferite concursuri,astfel ca Hermione ramanea acasa cu bunica.De atunci se stabilise o anumita relatie intre ele,diferita de cea a lui Ginny Mc cu bunica ei.
Desi incerca sa se stapaneasca,o lacrima reusi sa ii scape si se prelinse rapid pe obraz.Inainte sa o stearga,McGonagall o oberva si se opri.
"Ce s-a intamplat?"intreba aceasta in timp ce se puse in fata fetei.
Hermione nu raspunse.Privea in jos,incercand sa-si stapaneasca plansul.
"Esti atat de diferita.Mi-ar placea sa am o nepoata ca tine.!"spuse McGonagall incet.
In acel moment,Hermione nu se mai stapani si se intoarse luand-o la fuga spre baia fetelor.Lacrimile erau atat de multe,incat parca presara sclipici in timp ce alerga.
Profesoara ramase uimita.Se gandi ca probabil bunica fetei murise si ca probabil isi aminti de ea.

In timp ce alerga trecu pe langa Mary.Aceasta se indrepta spre ora de Aparare contra Magiei Negre cand o observa pe Hermione alergand.Observand ca plange,isi puse mai bine ghiozdanul pe urma si incepu sa fuga dupa Hermione.

Mary incerca sa o prinda din urma pe Hermione, insa nu reusi, dar alerga in continuare pe coridor cand o vazu pe prietena sa disparand pe usa de la baia fetelor.Se opri si pasi inauntru, intrebandu-se ce se intamplase.Intr-un colt, langa chiuveta, Hermione plangea, ghemuita pe faianta rece a baii.Mary o privi fara sa spuna niciun cuvant si se apropie incet, in tacere, de ea, nestiind ce sa ii spuna pentru a o linisti.

"Hermy... ce s-a intamplat?" ii spuse Cercetasa cu o voce calda si emotionata, asezandu-se langa ea.Astropufa insa nu ii raspunse in timp ce lacrimi reci se prelingeau pe obrazul sau cald.O privi pe Mary pentru o secunda, a poi se intoarse privind zidul alb si rece al baii.
"Linisteste-te... te rog." incerca din nou Mary, sperand ca de aceasta data o va convinge pe prietena ei sa se linisteasca.Brusc,Hermione se arunca in bratele ei, plangand in hohote si printre lacrimi ii zise:
"Bunica mea... mi-a spus ca si-ar dori... o nepoata ca mine!"

Mary o ajuta sa se ridice si o ruga din nou sa nu mai planga, iar de aceasta data Hermione o asculta, linistindu-se putin si ii explica tot ce se intamplase atunci cand o intalni pe McGonagall, bunica ei.
"Vreau sa ne intoarcem, trebuie sa ne intoarcem la vietile noastre obisnuite!Nu mai pot... intelegi?"
Mary nu reusi sa mai articuleze niciun cuvant, acelasi lucru simtea si ea.Nu stia cum sa iasa din acea situatie si nici cum sa gaseasca medalionul, insa vroia sa isi pastreze cumpatul pentru a gasi o solutie.

Pentru a schimba putin subiectului discutiei, Mary ii povesti ceea ce aflase despre Lily, James si Severus.II spuse prietenei sale ceea ce crede ea despre atitudinea lui Lily si faptul ca era aproape sigura ca aceasta il iubea Snape.
"Dar atunci de ce s-a casatorit cu James si au avut si un copil?" o intreba Hermione, incercand sa inteleaga acea situatie complicata.
"Nu stiu... asta ma intreb si eu.De ce?Ceva s-a intamplat... dar ce?"
Niciuna dintre fete nu detinea acest raspuns si totul parea mult prea ciudat.Situatia in care se aflau era dificila, iar familia, parintii lor si locurile in care traisera parea atat de departe, iar lacrimile cu greu mai puteau fi stapanite.

Dupa cateva minute in care discutasera despre situatia in care se aflau, Mary o intreba pe colega un lucru la care se gandea de mult timp:
"Oare si-au dat seama ca lipsim?A trecut destul timp aici, daca si acolo este la fel...Atunci, cei de la scoala au realizat ca noi nu mai suntem?"

Hermione statea lipita de perete si o asculta pe Mary.Mintea ii fugi la Snape si la Lily.Ce s-ar fi intamplat daca ea s-ar fi casatorit cu Snape?Oare copilul lor s-ar fi numit tot Harry?Oare acesta l-ar mai fi distrus pe Voldemort?Mii de intrebari i se invarteau fetei prin minte.Dar mai presus de toate,regina tutror intrebarilor si cea mai grea dintre toate,domina intrebarea:Ne vom mai intoarce oare acasa?

Hermione fu trezita de glasul lui Mary care se intreba daca cei de acasa observasera ca ele erau plecate.
"Mai nu stiu ce sa zic.Adica....atunci cand noi am ajus aici la noi era pranz,iar aici era ora cinei.Orele pas sa treaca diferit,dar totusi par sa treaca la fel.Probabil ca da,probabil ca nu.Cine stie?"spuse Hermione.Apoi cu privirea in pamant spuse:"Ar trebui sa ne intoarcem la ore!Nu vrem sa pierdem puncte din prima zi."
"Prima zi..."repeta Mary."Suna atat de ciudat!"
"Stiu,dar desi ne este greu sa credem este prima noastra zi in acest castel.Aceasta ne este povestea!"spuse Hermione,apoi iesi din baie cu inima stransa si stomacul ghem.Niciodata nu ii placu sa isi piarda astfel firea in fata profesorilor sau persoanelor straine.Nu stia ce sa zica,nu stia sa se explice.

Hermione intra in clasa fara tragere de inima.McGonagall ii facu semn sa se aseze si ii spuse sa copieze din manual de la pagina 56.Daca stia sa raspunda putea face si exercitiile,daca nu ii ramaneau ca tema pentru data viitoare.
In timp ce scria isi arunca privirea pe furis la profesoara.De fiecare data observa ca aceasta se uita la ea.Un fios o strabatea de sus pana jos.
Profesoara incepu sa se plimbe printre banci.Intr-un final ajunse la banca la Hermione.Fata era deja la ultimul exercitiu.Din fericire,Transfigurarea fiind materia ei preferata,se documentase cu mult inainte asa ca stiu sa rezolve exercitiile.
"Ce scris frumos!Exercitiile sunt rezolvate corect!"spuse profesora apoi se indrepta si trecu mai departe.Ajunse la banca din fata,iar clopotelul suna.
Hermione isi facu ghiozdanul si iesi a treia din clasa.
In drum spre gradina se intalni cu Mary.Era singura! 'Ciudat!Ar trebui sa stea cu Lily.'gandea Hermione.
"Salut!Cum a fost ora?"spuse Hermione zambind.
"Buna!Profesorul m-a certat,dar nimic mai mult.La tine?"
"Pai...profesoarei i-a placut scrisul meu.Ma mir ca nu si l-a recunoscut.Doar era aproape la fel ca al ei."spuse Hermione.

Desi Hermione se astepta ca McGonagall,fu bucuroasa ca nu a facut-o.Desi nu ii placea ca era despartita de Mary se acomoda repede zilei,asa ca orele fura usoare.Ziua zbura pe nesimtite,asa ca Hermione se trezi la masa Astropufilor luand cina.Din cand in cand isi arunca privirea la masa profesorilor si observa ca vorbea cu Dumbledore.Apoi isi arunca privirea la masa Cercetasilor si observa ca Mary o proivea cu subinteles,dandu-si seama ca si ea se uita la masa profesorilor.Hermione se gandea daca nu cumva Dumbledore le-ar putea ajuta.

OOC:Scuze ca nu mai scriu posturi asa lungi, dar ma pregatesc pentru teza unica la romana si nu prea am timp sa stau la calculator.

BIC:Si Mary se gandea la aceasta posibilitate, insa nu era prea convinsa ca este o idee buna sa ii ceara ajutorul lui Dumbledore, cel putin deocamdata.In realitate, fata inca mai spera ca ceva sa se intample si sa apara acel medalion pentru a putea sa se intoarca in prezentul lor.Ar fi putut sa astepte luni sau ani intregi fara sa il gaseasca, insa, pentru prima data in viata sa, Mary era optimista si spera ca in curand vor gasi o cale de scapare.

In timp ce privea masa profesorilor, o voce pitigaiata si de loc placuta o striga:
"Mary, e asa de interesant Dumbledore?"
Cercetasa se intoarse brusc, intelegand ca cel care ii vorbise era Peter Pettigrew.Il privi cu rautate, un sentiment pe care nu i l-ar fi putut trezi decat o fiinta ca aceea, care urma sa isi tradeze prietenii si sa i se alature lui Voldemort.Putin lipsi pentru a scoate bagheta si a il impietri, insa isi stapani furia si ii spuse calm:
"Da, e... Vreo problema?"
In acel moment Sirius si James zambira, bucurosi parca de faptul ca gluma lui Peter nu ii reusise, iar Lupin nu schita niciun gest, parand mai trist ca de obicei.

Restul cinei fu lispsit de incidente, iar Pettigrew nu mai vorbise absolut nimic nici cu Mary, nici cu prietenii sai.Ridicandu-se de la masa, Lily ii sopti Cercetasei:
"Vrea sa vorbesc cu Severus, stiu ca se duce langa lac in seara asta.Daca te intreaba James sau altcineva unde sunt, spune-le ca sunt la biblioteca sau in alta parte...Nu stiu, oricum nu langa lac, te rog!"
"Oh... bine.Cum vrei, nu le spun nimic stai linistita." ii spuse Mary incercand sa nu o piarda din ochi pe Hermione deoarece dorea sa discute cu ea inainte de a merge in Camera de Zi a Cercetasilor.

Dupa ce se desparti de Lily, fata se indrepta spre masa Astropufilor, unde Hermione tocmai terminase de mancat si discuta cu Sarah despre o specie de planta carnivora.Cand o vazu pe Mary, astropufa ii sopti ceva noii sale prietene, iar apoi se indrepta spre colega sa, incercand sa evite un grup de Vieperini foarte galagiosi.
"Ei, ce s-a mai intamplat?" o intreba Hermione pe Cercetasa,sprijinindu-se de un perete al salii si privindu-l inca pe Dumbledore, care inca nu isi terminase aripioara de pui.
"Lily se intalneste cu Severus langa lac.De fapt, el nu stie asta, insa va afla cand o va vedea." ii zise Mary, zambind si gandindu-se la Snape din prezentul lor, profesorul exigent de Potiuni, pe care nu il credea capabil sa se indragosteasca de o Cercetasa.
"Inseamna ca il iubeste, nu?" spuse Hermione, insa imediat schimba subiectul, vazand ca Dumbledore incearca sa se ridice de pe scaunul sau."Eu ma intrebam daca nu ar fi bine sa..."
"Nu cred, Hermy..." ii spuse Cercetasa intelegand la ce se gandea, "Poate ar trebui sa mai asteptam, daca nu se intampla nimic atunci vorbim cu Dumbledore si ii cerem ajutorul, insa nu cred ca este acum momentul."

Hermione reflecta putin la spusele prietenei sale.Se gandea ca Dumbledore le putea ajuta,doar era directorul scolii.Nimeni nu cunostea scoala mai bine ca el.De fapt...cunostea cineva adevaratul castel Hogwarts?Hermione nu stia ce sa faca.Mary avea dreptate.Trebuiau sa astepte,dar nici pentru prea mult.Cum ar fi reactionat Dumbledore daca s-ar fi dus la el,ele,doua eleve venit de 2 zile,si sa ii spuna ca sunt venite din alt prezent si daca le putea ajuta?Hermione isi dadu seama ca ar fi fost luate peste picior.
"Ai dreptate!Nu ne putem duce acum la Dumbledore.Dar nici nu putem sta asa cu mainile in san.Suntem aici de doua zile,dar nu am facut nimic ca sa gasim medalionul.Stam si asteptam sa ne pice din cer medalionul.Nu crezi ca ar trebui sa incepem sa cautam?Sau sa povestim cuiva....poate ne ajuta."spuse Hermione plina de subinteles.
"Da,ar trebui!Dar nu am suficienta incredere in nimeni.Nici macar in Lily,chiar daca ne-am imprieteni."spuse Mary ganditoare.
Hermione nu stiu sa raspunda.Ramasese fara cuvinte si fara idei.Mary avea dreptate.Nu avea incredere in nimeni.Se imprietenisera cu Lily si cu Sarah,dar nu le puteau spune nimic.Deodata ii veni o idee.
"Ce-ar fi sa ii spunem lui McGonagall?Este bunica mea de fapt....ar trebui sa avem incredere in ea."spuse Hermione vesela.
Mary se uita la Hermione.Apoi isi indrepta privirea in pamant si incepu sa gandeasca.Deodata auzi in spatele ei o voce foarte cunoscuta:
"Buna seara,fetelor!Ati terminat de mancat?"
Hermione ridica privirea si o observa pe profesoara McGonagall in spatele lui Mary.
"Buna seara,domna profesora!"o saluta Hermione plina de respect.
"Vreau sa vorbesc cu voi in birou.Acum!"spuse McGonagall si se intoarse pe calcaie si porni inaintea fetelor.Hermione si Mary nu putura protesta asa ca o urmara pe profesoara pana in biroul ei.

Holul era intunecat si umed.Singurele surse de lumina erau tortele atarnate de perete,dar nu faceau prea mare lumina.Undeva se auzea, in surdina,picaturi de apa lovindu-se podea.'Probabil s-a spart o teava.'gandea Hermione in timp ce mergea spre biroul profesoarei.O tinea pe Mary de mana.mergeau impreuna ca doua surori.In minte i se afisa privirea primei nopti la Hogwarts cand se duse,impreuna cu sora ei,in biroul profesoarei McGonagall.
Deodata usa se deschise si intrara in birou.McGonagall le facu semn sa se aseze,iar fetele facura intocmai.
"V-am adus aici,deoarece pareti foarte ciudate.Mereu va vad discutand pe la colturi,mereu va ascundeti,mereu va priviti cu subainteles...ce puneti la cale?"incepu McGonagall,dar acest inceput nu fu unul usor.
"Noi...."incepu Hermione,dar Mary o lovi peste picior.
"Nu punem nimic la cale.Vrem doar sa nu fim auzite.Nu vrem sa cunoastem pe nimeni.Stiti....acest transfer a fost facut fara voia noastra."spuse Mary repede.
Hermione facu ochii mari de uimire.Se uita la Mary cu o uimire vadita.Stia ca aceasta figura le va trada,dar nu ii pasa.Niciodata nu isi mintise bunica.
Fata lasa privirea in jos cand McGonagall intreba daca totul este adevarat.Nu putea sa inventeze alta poveste,asa ca aproba printr-o miscare scurta a capului.Imediat ii paru rau de ceea ce facu,dar nu mai putu face nimic.
"Asta este!Acum ati ajuns aici,asa ca incepeti sa socializati cu oamenii.La Cercetasi..poti gasi o prietena foarte buna pe Lily,iar la Astropufi vei gasi o prietena buna pe Sarah."spuse McGonagall,apoi le facu semn sa iasa.

"Hermione...imi pare rau.....nu putem sa ii spunem acum!"spuse Mary cu privirea in pamant.
"Stiu,Mary!Nu este nicio problema.Noapte buna!"spuse Hermione si pleca fara sa mai astepte raspunsul prietenei sale.

In timp ce incerca sa adoarma,toata viata i se derula in fata.Totul ajunsese prea repede la momentul cand trebui sa o minta pe bunica ei pentru prima data.Lacrimile ii siroiau pe obraji fara a le mai putea stapani.Atunci jura ca de maine sa inceapa cautarile.Chiar daca Mary nu dorea sa i se alature,avea sa il caute singura.Dorea sa se intoarca cu orice pret,fara sa mai fie nevoie sa mai minta pe cineva.