Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Imprejurimile Hogwarts-ului / Hambarul bufnitelor

1 2 3 Next »

/ Crystal Wings

Private with Ema

Ziua era debia la inceput iar pe Cassie o gaseai doar pe afara incepand sa se plimbe prin jur. Imprejurarile si castelul il aratase Irine din prima zi in care sosise. Acum avea de trimis o scrisoare surorii si fratelui sau pentru a le spune ca este bine si totul decurge asa cum a dorit ea. Isi scrise acolo scrisoare si o semna iar la final o dase unei bufnite albe si frumoase care ii placea ei foarte mult. Se uita la bufnita cum incepu sa zboare catre casa ei, unde a copilarit si a invatat sa faca magie. Se gandea sa le trimita si parintilor dar pana la urma sora ei cu siguranta le va spune despre aceasta scrisoare si despre ea mai intai. Continua sa se uite dragut la cerul albastru si norii care incepeau sa devina mai multe forme pe care si le imagina ea desigur. Era greu sa fie departe de familie dar totusi ii placea ca venise la aceasta scoala si precum ii spunea Irine, va putea da peste o noua familie care sa tina la ea. Totusi astepta asta destul de mult si deabia astepta sa ii cunoasca pe toti din casa si sa devina prieteni.

• Draga Dawn,
  
  
  Lucrurile s-au linistit la Hogwarts. Nicio urma de ramasitele inutile ale lui Porrin. Niciun atac de-al lui Kane. Stiu, si eu incep sa cred ca este ciudat. In schimb, sunt destul de ingrijorata in privinta celorlalti. Nu neaparat in privinta tuturor, ci mai degraba pentru cei care au informatii prea multe. Care au stat prea mult prin preajma mea. As fi spus ca Will este pe primul loc, insa am vaga senzatie ca Hawkeye e mai repede tintit. Oricum, s-a intamplat ceva weekend-ul trecut in Hogsmeade. Nu stiu exact ce, dar o sa te pun la curent.
  Lasand acestea, sper ca esti bine, iar dragonii sunt la fel de bine. Am vorbit cu Agnes si ne-am amuzat copios gandindu-ne ca vom deveni cumnate. Chiar! Ce mai face Klaus?
  
  
  Ai grija de tine,
  Emm
  
  
  Ema infasura scrisoarea si urca treptele hambarului. Intra inauntru acompaniata de vesnicul scartait al usii si tresari vizibil cand observa silueta din fata sa. Nu se asteptase sa mai fie cineva aici. Zambi politicos, fara sa vrea sa deranjeze, si isi vazu de ale ei. Soimeanca isi ridica privirea, cautand-o pe Artemait. Insa, cum nu o gasi din prima, facu un sunet clantanit, destul de asemanator cu lovirea unei nuci de doua ori. O bufnita alba tasni in mijlocul hambarului, dand un tur de gratie pe deasupra ei si asezandu-se pe bratul intins al Emei.
  

Zambii si ea la randul sau cand o vazu pe fata cum ii zambeste si ea. Era tare draguta si cand facu acele zgomote ramase uimita. Oare ce avea de gand sa faca? Dupa un minut, observa o bufnita care veni la ea pe brat. Ce tare putea sa fie acest lucru. Si Su venea la anumite zgomote, dar mai trebuia sa o invat mai bine asta. Numai cateodata facea asta. Se duse langa fata, cand bufnita ei isi lua zborul, nevrand sa sperie saraca pasare. O analiza cu atentie pentru cateva minute pe fata iar dupa o batu usor pe umar, zambind din ce in ce mai larg.
- Hey. Numele meu este Cassie. Iar tu ar trebui sa fii Ema Snow, nu? Irine mi-a spus si despre tine dar ma bucur ca te-am cunosc in asa loc. Este foarte frumos cand ti-am vazut bufnita cum vine la tine, cu ajutorul unor sunete, spuse aceasta zambind dulce
Spera sa nu o sperie pe fata cu modul ei de a face cunostiinta. Poate ca a fost prea directa si prea saritoare. Doar dorea sa faca cunostiinta cu ea pentru ca pana la urma era sefa de casa unde era ea in acest moment si oricum adora casei, dorind sa cada la ea de mult timp.

• Ema mangaie penele albe ale lui Artemait, zambind usor. Lega scrisoarea de piciorusul acesteia, folosindu-se de curelusa de piele mereu prezenta. Sopti doar 'Dawn', stiind ca avea sa fie suficient ca bufnita sa inteleaga. Se apropie de fereastra si isi ridica si mai mult mana cu o miscare brusca, semn clar de plecare pentru Artie. Cu un sunet pe jumatate indignat, pasarea isi lua zborul. Ema o urmari, felul in care devine un punct alb din ce in ce mai mic pe fundalul cerului albastru.
  Isi intoarse capul cand cineva o batu pe umar si se bucura sa descopere ca nu tresarise. Privirea ei se fixa asupra aceluiasi chip pe care il vazuse cand ajunsese in hambar. Ema zambi politicos, intorcandu-se cu totul. Cassie... Ii pica fisa abia cand auzi de Irine. Da, exista o Cassandra Braun pe lista din biroul ei.
  " Ma bucur sa te cunosc, domnisoara Braun" continua ea sa zambeasca, dar renunta repede la treburile oficiale. " Cassie"
  Rase usor si ridica din umeri.
  " E doar un truc de care aveam nevoie. Artemait nu este asa ascultatoare precum Soul sau Miremel. Aveam nevoie de ceva care sa-i atraga atentia. Dar recunosc ca e folositor si in alte situatii. Corespondenta?"
  
  

Zambii cand observa ca fata nu tresarii mai ales pentru ca incepu sa vorbeasca foarte serios cu ea iar dupa un chicotit ii spuse Cassie. Asa ii placea si ei pana la urma. Sa fie Cassie cu toata lumea si niciodata domnisoara Braun. Brusc isi dadu seama ca nu ii spusese numele de familie, da totusi fata il stia. Poate ca fata vea vreo lista cu noi venitii celor de la ODS. O asculta cu atentie cand zise ca bufnita ta ei nu este atat de ascultatoare ca si altele. Se gandii putin si isi dadu seama ca fata poate mai are inca 2 bufnite. Wow, erau chiar folositoare si se pare ca fetei in placeau. Dar ma rog, mai bine intreba.
- Da, stiu cum este. Incerc sa o invat pe Su de ceva timp cateva trucuri dar niciodata nu reusesc. Chiar nu asculta ce zic, absoult deloc. Dar... tu mai ai inca 2 bufnite? Adica Soul si Miremele? Sau sunt bufnitele scolii care iti plac tie?, intreba aceasta zambind dulce
Si eu ii placeau bufnitele, cainii si chiar multe alte animale, dar oricum momentan nu isi luase mai mult. Mai avea de asteptat dupa asta destul de mult timp. Oricum o va invata pe Su sa vina cand o striga sau cand face un sunet si spera ca de data aceasta ii va reusi smecheria.

• Ema rase usor, miscandu-si capul dintr-o parte in alta. Era destul de greu sa inveti o bufnita anumite schepsisuri, iar cu Artie se dovedise o adevarata provocare. Dar nu asta era ideea.
  " Iti trebuie multa rabdare" murmura Soimeanca. " Daca nu te dai batuta, in timp vei observa si rezultatele. Ideea e sa nu te pierzi cu firea. Bufnitele simt cand esti tensionat, ca orice animal de altfel"
  Incercase pe propria piele si nu putea sa nege. Atunci cand toate simturile erau concentrate, Emei ii venea greu sa ignore detalii pe care, in alte conditii, nici nu le-ar considera importante. Nega cu o miscare a capului.
  " Nu, Soul si Miremel nu sunt bufnitele scolii. Soul este a surorii mele care, in prezent lucreaza la Sanctuarul Dragonilor Romani. Iar Miremel este a unui coleg de Casa si a unui prieten foarte bun."
  Ema isi ridica privirea, cautand bufnita de care vorbea. O zari destul de repede si isi ridica mana spre pasarea mica si zgribulita.
  " E cea de acolo. A venit de curand sa stea iar in hambar. Mire a fost prinsa intr-o furtuna de zapada si proiectata in padure. Si-a rupt aripa atunci, asa ca a trebuit sa stea intr-un mediu mai ferit. Obisnuia sa stea pe umarul lui Hawk cand nu putea zbura. Presupun ca nu l-ai cunoscut inca" isi dadu ea cu parerea. " Deci, ce te aduce pe aici? Scrisorile saptamanale?"
  Se intoarse sa se uite la Cassie, zambind bland.
  

Asculta cu atentit tot ceea ce ii zisese fata si isi puse in minte sa se inarmeze cu rabdare si cu perseveranta pentru a o invata pe Su ce este nevoie. Chiar dorea sa faca asta iar acum cu ajutorul sfaturilor fetei, putea sa o faca. O asculta cu atentie si zambii dragut, intelegand ale cui erau celelalte iar dupa se uita la bufnita care zbura spre el usor. Auzii se patii pasarea si se intrista usor. Nimeni nu merita si pateasca asta iar cand zise ca este a lui Hawkeye, umerii i se lasara in jos si se uita ciudat la ea. Nu vroia sa vorbeasca tocmai despre el in acest moment sau mai bine spus niciodata.
- Ahh imi pare rau pentru ea iar cand vine de HAwkeye....mda... l-am intalnit, spuse ea ezitand la inceput
Se stramba usor stiind ca se balbaise si ezita in raspunsuri dar nu putea sa se prefaca ca totul este bine si frumos cand este vorba de baiat. O asculta la final si zambii fortat incepand sa isi muste buza.
- Da ma gandeam sa le trimit o scrisoare fratelui si surorii mele sa vad ce se mai intampla prin Germania. Am nevoie de stiri proaspete stii cum este sau am rog, doar dorinta de a vedea daca totul este ok, spuse aceasta zambind dragut
Stia ca se descurca si fara ea, dar dorea sa ii zica fratele sau asta sau sora sa.

• Nu stia daca observase pentru ca era intr-adevar evident sau datorita tuturor cele pe care le invatase pentru a deveni profiler, insa nu-i scapa retinerea pe care o prezenta Cassie cand veni vorba de Hawkeye. Ochii Emei se ingustara pentru o clipa, urmand aproape instantaneu o spranceana ridicata. O privi o clipa, ascultand despre dorinta acesteia de a afla cum stateau lucrurile pe acasa. Aproba incet, lasand de inteles ca stia prea bine gandurile si sentimentele in genul.
  Ceva o impinse sa vorbeasca. Sa intrebe, sa interogheze, sa afle. Hawkeye era responsabilitatea Emei, chiar daca niciunul din ei nu vroia sa o recunoasca. Si pana cand unul dintre ei va pleca de la Hogwarts, asa vor ramane lucrurile. Isi prinse mainile in jurul trupului si se rezema de pervazul prafuit, pozitionandu-se in asa fel incat sa o vada foarte bine pe Cassie. Vor urma niste raspunsuri -sau cel putin asa spera ea- si nu vroia sa piarda vreun gest. Orice era un raspuns in sine.
  Se intreba ce era de data asta. Stia prea bine ca pustiul se putea dovedi enervant uneori, cu glume seci si gura care ii mergea ca o morisca. Insa, de cand cu incidentul din cadrul Ordinului, ceva se schimbase zdravan in mentalitatea baiatului. Ceva la care Ema nu putea ajunge, asa ca singura varianta pe care o vedea era timpul.
  " Ce s-a intamplat?" intreba pe un ton delicat, bland, fixandu-si ochii verzui pe Soimeanca. Putea sa puna pariu ca Cassie stia la cine se refera.
  

Ochii o privira pe fata,analizand-o cu atentie la fiecare miscare pe care o facea. Se pare ca fata statea si se gandea la ceva de care Cassie nu avea nici o idee. Se rezema si ea de un perete in timp ce astepta ca fata sa spuna ceva. Cand o auzii si aceasta intreba ce s-a intampla Cassi ofta usor si ridica jos. Era cu garda jos asta era si normal, cand era vorba de Hawkeye.
- Ce se putea intampla? Pur si simplu in loc sa se cunoasca cu mine, s-a certat cu mine. Pe langa asta auzisem ca este un baiat dragut si de treaba, care glumeste mult si ai vrea sa stai cu el. Dar eu am senzatia ca nu vreau sa stau cu el. Nu glumeste, este serios si chiar mi se parea ca nu face nimic cand este vorba de cearta noastra. Pur si simplu, nu este asa cum mmi-am imaginat eu si cum mi-a zis Irine. Incep sa ma obisnuiesc cu ideea ca nu vom fi prieteni sau ceva de genul si oricum stiam ca nu ma voi intelege cu toata lumea. Este ceva normal, spuse Cassie oftand usor.
Se uita la fata din fata ei si se gandii mai bine la ceea ce facus. Poate ca era prost sa se lase asa de usor doar pentru ca se certat o data cu baiatul. Nu stia ce sa faca dar oricum va lasa lucrurile asa, nu putea sa caute acul in carul cu fan.

• Ema ofta usor si isi lasa umerii sa cada, ca un fel de scut pentru mica ei fiinta. Nu stia daca scutul era ridicat impotriva a ceea ce auzea sau impotriva propriilor ganduri. Insa isi inchise ochii si isi prinse fruntea in mana, masandu-si usor tampla stanga. Ce auzea nu suna deloc a Hawkeye. De fapt, gandea gresit. Ce auzea nu suna deloc a normalului Hawkeye. In schimb, pentru felul in care se comporta in ultimul timp baiatul, parea destul de limpede. Intelegea acum fiecare motiv, doar ca ii venea greu sa le explice altora. Si, intr-un fel, nu era problema ei ca sa o rezolve. Doar ca acum vedea o situatie grava. Si simtea nevoia de a interveni. Nu-si deschise ochii cand vorbi.
  " Este... complicat. Stiu ca o sa sune absurd sa iti zic ceva ce nu ti s-a dovedit si stiu ca este o ipocrizie sa te rog sa ma crezi pe cuvant, dar ce ai auzit despre Hawk e, in mare parte, adevarat. El e ala optimist. Doar ca..."
  Ofta iar si o privi pe Cassie in ochi.
  " S-a intamplat ceva in viata lui care l-a cam socat, iar acum doar traieste efectele. E prea preocupat de eveniment, iar asta il adanceste in ganduri si il face destul de iritabil. E suficient sa te legi de un mic detaliu si iti sare la gat. O sa-i treaca, pot sa garantez asta, si pun pariu ca o sa se revanseze pentru cearta, insa... e nevoie de timp"